Fostul comisar European, Thierry Breton, consideră că sosirea ilegală a mii de oameni din Maroc în exclava spaniolă Ceuta la sfârșitul lunii iulie ”îndeplinește toate criteriile unui atac hibrid”, iar originea acestuia trebuie investigată și descoperită de Bruxelles prin intermediul reglementărilor UE privind serviciile digitale.
”Ceuta nu este o criză a migrației. Este o operațiune”, a declarat Breton într-un interviu acordat ziarului belgian Le Soir.
Potrivit fostului comisar european (2019-2024), mobilizarea a 72.000 de persoane ”nu a apărut din senin”, ci reprezintă mai degrabă un ”atac hibrid”. Breton a descris acest atac ca fiind o acțiune coordonată ce combină mijloace militare, informaționale, cibernetice și migratorii, operând sub pragul conflictului deschis, cu scopul de a slăbi un adversar, fără a-i oferi un ”casus belli” (motiv de război – n.r.). ”Ceea ce s-a întâmplat în Ceuta pe 30 și 31 iulie îndeplinește toate cerințele”, a afirmat el.
În opinia lui Breton, cele întâmplate se încadrează într-un „model” observat deja în 2021, când guvernul președintelui belarus Aleksandr Lukașenko ”a organizat transferul a 17.500 de persoane care au încercat să treacă frontiera poloneză numai în octombrie, eliberând vize în mod fraudulos cetățenilor irakieni și sirieni”.
De asemenea, el a subliniat că, în noiembrie 2023, Rusia a transferat aproximativ 1.000 de migranți către frontiera finlandeză pe parcursul a trei luni.
”În ambele cazuri, Uniunea Europeană, NATO și statele afectate au descris aceste operațiuni drept atacuri hibride. Ceuta se încadrează exact în aceeași paradigmă”, a comentat el.
Pentru politicianul francez, Marocul nu a acționat în acest caz ”ca de obicei; adică să oprească migranții la cinci, zece sau 20 de kilometri de frontieră”.
Breton a indicat „presiunea algoritmică din partea actorilor privați sau semipublici, al căror scop este să testeze reziliența europeană și să profite de aceasta”, precum și un posibil „semnal statal îndreptat către Madrid sau Bruxelles într-un moment specific al unei negocieri bilaterale delicate”.
”Precedentele belaruse și rusești ne-au învățat că presiunea migrației poate fi exploatată pentru a obține concesii politice: ridicarea sancțiunilor, recunoaștere diplomatică, subvenții. Cine a beneficiat de pe urma a ceea ce s-a întâmplat în Ceuta? Această întrebare merită să fie analizată de autoritățile competente, atât la Bruxelles, cât și în capitale”, a subliniat el.
Breton a apreciat că ”singura ipoteză” care poate fi exclusă din start este cea a întâmplării. ”Douăzeci de mii de persoane într-un grup de Facebook, 11 milioane de afișări, un mesaj atent calibrat, un moment ales la începutul unui vârf turistic și politic european… asta nu se întâmplă peste noapte”, a insistat fostul comisar european.
Prin urmare, Breton a cerut o anchetă asupra celor întâmplate, prin coordonarea instrumentelor europene existente, în principal Legea privind serviciile digitale (DSA), care permite investigatorilor autorizați să acceseze date de pe principalele platforme online pentru a investiga riscurile sistemice. Și aceasta pentru că, în opinia lui Breton, ”Ceuta este un risc sistemic”.
”Comisia trebuie să solicite de la Meta, TikTok, X și YouTube toate datele referitoare la conturile, grupurile, videoclipurile și buclele care au alimentat campania cu 11 milioane de afișări. Articolele 34, 35 și 36 din DSA obligă aceste platforme să evalueze și să atenueze tocmai acest tip de risc”, a spus el.
