Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România este finanțat în mare parte din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale provin din contribuțiile de asigurări de sănătate (CASS) reținute din salariile angajaților, virate la ANAF și de acolo la Fondul Sănătății, din CASS reținută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depășește acest nivel, dar și din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declarației unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor și din subvenții. Din banii adunați la Fondul Sănătății, CNAS le plătește, prin intermediul Caselor județene de Asigurări de Sănătate, medicilor, dar și celorlalți furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale oferite pacienților. Din Fondul Sănătății se virează bani către spitale pentru a acoperi majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar și auxiliar, conform legii salarizării unice.
Pentru lizibilitate, am împărțit analiza în două părți.
În prima parte voi explica succint cum a încheiat FNUASS primele șase luni din fiecare an, începând cu 2020, primul an al pandemiei de Covid19, până în 2026.
În a doua parte a analizei puteți citi execuția FNUASS în primul semestru din 2026.
FNUASS are excedent de 2,1 miliarde de lei în primul semestru din 2026, neforțat de subvenții, adică obținut fără ajutorul subvențiilor, cum s-a întâmplat în anii trecuți, arată analiza Economica.net.
Excedentul de 2 miliarde de lei în primul semestru din 2026 a fost obținut cu subvenții de la stat care sunt la cele mai mici valori din aceeași perioadă a ultimilor șase ani (ianuarie – iunie), arată analiza Economica.net.
Subvențiile primite de la stat au ajuns la puțin peste 807 milioane de lei în prima jumătate a anului 2026 și sunt de cel puțin patru ori mai mici decât cele primite în aceeași perioadă a anului 2025, reiese din analiza Economica.net.
Subvențiile primite de la stat au pondere de 1,81% în veniturile FNUASS în ianuarie – iunie 2026, conform analizei Economica.net.
Primul semestru din 2025 – excedent de 1,6 miliarde lei la FNUASS
FNUASS are excedent care depășește 1,6 miliarde de lei în primul semestru din 2025, arată analiza Economica.net.
Subvențiile primite de FNUASS se ridică la 3,9 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025 și sunt cel puțin duble față de cele virate Fondului în aceeași perioadă a anului 2024.
Subvențiile plătite de stat contribuie cu 9,4% la veniturile Fondului, în primul semestru din 2025, arată analiza Economica.net.
Primul semestru din 2024 – deficit la FNUASS de 3,8 miliarde de lei
Fondul Sănătății a avut deficit de 3,8 miliarde de lei în primul semestru al anului 2024 și este cu 29% mai mare decât cel din ianuarie – iunie 2023, arată analiza Economica.net.
Subvențiile primite de la stat de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate au ajuns la 1,48 de miliarde de lei în prima jumătate a anului 2024 și sunt cu aproape 59% mai mici decât cele virate în aceeași perioadă a anului 2023, reiese din calculele Economica.net.
- Deficitul Fondului a crescut în ciuda faptului că veniturile din contribuții de asigurări de sănătate s-au majorat cu 38% în perioada analizată (S1 2024 față de S1 2023). Creșterea veniturilor din contribuții e efect direct al Legii 296/2023, a OUG 115/2023, dar și a OUG 34 din 2024, arată analiza Economica.net. Scăderea semnificativă a subvențiilor primite de la Fondul Sănătății explică parțial creșterea deficitului Fondului și indică faptul că echilibrarea Fondului Sănătății nu s-a putut realiza în 2024 prin împovărarea celor care plăteau CASS (majoritatea măsurilor oficializate prin actele normative menționate îi vizează pe cei care plăteau deja CASS, excepție făcând eliminarea facilităților fiscale din construcții și agricultură), ci fie prin creșterea numărului de plătitori de CASS din bazinul format din 19 categorii de persoane asigurate fără plata contribuției, fie prin subvenții masive de la stat, adică din banii tuturor contribuabililor din România, reiese din analiza realizată și publicată de Economica.net.
Primul semestru din 2023 – deficit de 2,9 miliarde lei la FNUASS.
FNUASS a avut deficit de 2,95 miliarde de lei în primul semestru din 2023 și a primit subvenții de 3,6 miliarde de lei, arată execuția FNUASS consultată de Economica.net la MFP.
- CNAS nu a publicat execuția bugetului FNUASS pe primele șase luni din 2023, de aceea am folosit pentru analiză datele extrase din execuția bugetului consolidat, în care este prezentată succint și cea a FNUASS.
Primul semestru din 2022 – deficit de 2,2 miliarde lei la FNUASS.
FNUASS are deficit de 2,21 de miliarde de lei în primul semestru din 2022, de cel puțin două ori mai mare decât cel avut în primul semestru din 2021, arată analiza Economica.net. Informația vine în contextul în care plățile din Fond au crescut într-un ritm mai accelerat decât încasările, iar cheltuielile pentru asigurări și asistență socială au urcat cu peste 45% față de nivelul primului semestru din 2021, reiese din analiza Economica.net.
FNUASS a primit subvenții de la stat în valoare de peste 4,36 de miliarde de lei în primul semestru din 2022. Acestea sunt cu 12% mai mici decât cele obținute în perioada ianuarie – iunie 2021, arată analiza Economica.net.
Primul semestru din 2021 – deficit de peste 977 de milioane de lei la FNUASS.
FNUASS a avut în primul semestru din 2021 deficit de peste 977 de milioane de lei, de peste patru ori mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2020, arată analiza Economica.net.
Deficitul FNUASS scade ca urmare a creșterii substanțiale a subvențiilor primite în ianuarie – iunie 2021, arată analiza realizată și publicată déjà de Economica.net.
Subvențiile primite la FNUASS depășesc 1 miliard de euro în primul semestru din 2021
- Subvențiile virate la FNUASS în primul semestru se ridică la 4,96 de miliarde de lei și sunt de peste cinci ori mai mari decât cele primite în prima jumătate a anului 2020, arată analiza Economica.net.
Primul semestru din 2020 – deficit de 4,6 miliarde lei la FNUASS.
Subvenții de 955 de milioane de lei în prima jumătate a anului 2020.
- CNAS nu a publicat execuția bugetului FNUASS pe primele șase luni din 2020, de aceea am folosit pentru analiză datele extrase din execuția bugetului consolidat, în care este prezentată succint și cea a FNUASS.
A doua parte a analizei
Poza finanțării sistemului asigurărilor sociale de sănătate în primul semestru din 2026, efect al actelor normative care au eliminat scutiri, excepții de la plata CASS, în special al Legii 141 din 2025: ponderea veniturilor din contribuții, cu precădere din CASS, depășește 90% din veniturile totale ale FNUASS, scade semnificativ atât valoarea, cât și ponderea subvențiilor primite de la stat, excedentul FNUASS ajunge la cel mai ridicat nivel din pandemie încoace, aferent perioadei analizate ianuarie – iunie, fără ajutorul subvențiilor.
Actele normative care au eliminat scutirile de la plata CASS schimbă structural și sustenabil modul în care e finanțat sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără ajutor artificial – subvenții pompate de stat, arată analiza Economica.net. Cu toate acestea, deocamdată, la un an de zile de la intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025, unii dintre asigurații la sistemul asigurărilor sociale de sănătate (nu putem aprecia obiectiv ponderea lor), vizați direct de modificările legislative descrise în analiză, ne spun ferm că nu văd efectele acestor schimbări în calitatea actului medical și a serviciilor medicale primite în unitățile medicale de stat. O reformă radicală a finanțării asigurărilor sociale de sănătate, justificată din perspectivă strict tehnică, se poate dovedi un eșec major pentru executivul care a impus-o dacă nu ia prompt toate măsurile dure și sustenabile pentru a crește calitatea actului medical din unitățile medicale de stat sub toate aspectele sale relevante, dar și pentru a depista și pentru a sancționa ferm frauda. Despre acest subiect voi reveni într-un material separat.
Pilonul cel mai robust al finanțării sistemului asigurărilor sociale de sănătate sunt contribuțiile de asigurări de sănătate reținute salariaților și plătite de cei care se asigură în baza declarației unice, iar din august 2025 – pensionarilor cu pensii peste 3.000 lei pentru partea din pensie care depășește 3.000 lei. Ponderea lor, a contribuțiilor de asigurări, în special a CASS, depășește 90% în veniturile totale ale FNUASS în primul semestru.
Ponderea veniturilor realizate din contribuții de asigurări, în special CASS, în veniturile totale ale FNUASS a crescut cu 6,4 puncte procentuale în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului 2025, arată analiza Economica.net. Acest salt e efect marginal al Legii 141 din 2025 și, preponderent, consecință a scăderii masive atât în valoare absolută, cât și ca pondere în veniturile totale, a subvențiilor primite de la stat, arată analiza Economica.net. Pentru a obține o imagine nedistorsionată a efectelor creșterii ponderii veniturilor din CASS, am calculat distinct și ponderea veniturilor pe surse principale de venit la FNUASS fără cele determinate direct de Legea 141 din 2025 (CASS pensii peste 3.000 lei și CASS opțională), deci contrafactual, în lipsa reglementărilor prevăzute în Legea 141, ca să înțelegem ce măsuri sunt efectul acestei legi și care sunt determinate de alte schimbări ale actelor normative care reglementează dimensiunea bazinului de plătitori de CASS și sumele colectate de la ei.
Veniturile Fondului Sănătății și ponderea lor în primul semestru din 2026
- Contribuții de asigurări, în special CASS, care au pondere de 90,05% în veniturile totale ale FNUASS, în primul semestru din 2026, arată analiza Economica.net.
- Taxa clawback are pondere de 8,1% în veniturile totale ale Fondului Sănătății în prima jumătate a anului 2026, potrivit calculelor Economica.net.
- Subvențiile primite de la stat au pondere de 1,81% în veniturile FNUASS în ianuarie – iunie 2026, conform analizei Economica.net.
Spre comparație, înainte de intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025 am avut următoarea structură de venituri la FNUASS
Veniturile Fondului Sănătății și ponderea lor în primul semestru din 2025
- Contribuții de asigurări, în special CASS, care aduc 83,6% din veniturile totale ale FNUASS.
- Taxa clawback plătită de deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor, care contribuie în proporție de 6,9% la veniturile totale în primul semestru din 2025.
- Subvențiile plătite de stat care contribuie cu 9,4% la veniturile Fondului, în prima jumătate a anului 2025, arată analiza Economica.net.
Pe larg acum
FNUASS a avut venituri totale de 44,3 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026, cu 7% mai mari decât cele înregistrate în aceeași perioadă a anului 2025.
Veniturile realizate din contribuții de asigurări au ajuns la 39,95 de miliarde de lei în primul semestru din 2026 și sunt cu aproape 16% mai mari decât cele realizate la Fond în aceeași perioadă a anului 2025, arată analiza Economica.net.
- Pe lângă încasările din CASS reținută din salariile angajaților din România, virată la ANAF și de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opțională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii și indemnizații de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de persoanele cu venituri extrasalariale prin intermediul declarației unice trimise la Fisc, precum și veniturile din contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii și indemnizații, arată analiza Economica.net.
Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârșitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispozițiile Legii nr. 421 din 2023. - Începând cu luna august 2025, în veniturile din contribuții de asigurări intră și CASS reținută de Casele de Pensii pensionarilor pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei.
Eliminarea excepției de la plata CASS a condus la venituri totale de 2,8 miliarde de lei în primul semestru din 2026, arată analiza Economica.net.
Din această sumă, 2,77 miliarde de lei este suma virată la FNUASS de către Casele de Pensii care au reținut CASS din pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea din pensie care depășește acest nivel, în ianuarie – iunie 2026, conform analizei Economica.net asupra execuției FNUASS.
Ponderea veniturilor realizate la FNUASS din pensiile care depășesc 3.000 de lei în veniturile totale din contribuții de asigurări e de 6,95% în primul semestru din 2026.
Ponderea veniturilor realizate la FNUASS din pensiile care depășesc 3.000 de lei în veniturile totale ale Fondului Sănătății e de 6,26% în prima jumătate a anului 2026, arată analiza Economica.net.
Aproape 48 de milioane de lei este suma virată de ANAF la FNUASS în primele șase luni din 2026, plătită de persoanele fizice care s-au asigurat opțional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asigurați la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri și s-au asigurat opțional, dar de acum plătesc prima tranșă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declarația unică la Fisc, arată analiza Economica.net.
Creșterea cu 16% a sumelor realizate din contribuții de asigurări la FNUASS în primele șase luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025 se datorează următoarelor decizii ale executivului:
Începând cu 1 ianuarie 2024, tichetele de masă acordate salariaților sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024, unele indemnizații de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizațiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizații de concediu medical (cu excepția celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizații de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenționată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizații de concedii medicale pentru care e reținută CASS sunt: cod 01 (boală obișnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizațiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arși), dar și pentru urgențe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaților din construcții, din sectorul agricol și din industria alimentară li se reține CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca și celorlalți salariați din economie, în acord cu dispozițiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilități fiscale acordate acestor categorii de salariați, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcții, industria alimentară și sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.
Începând cu luna august 2025, pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei li se reține lunar, de către Casele de Pensii, CASS pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei. Acești bani sunt virați la FNUASS de către Casele de Pensii, potrivit analizei Economica.net asupra Legii 141 din 2025.
A doua sursă de bani la FNUASS – producătorii de medicamente care plătesc o taxă inițial propusă ca provizorie care a devenit definitivă
Încasările din taxa clawback, plătită de deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor, au ajuns la 3,59 de miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026 și sunt cu aproape 25% mai mari decât cele înregistrate în aceeași perioadă a anului 2025, arată analiza Economica.net.
Subvențiile nu mai contează în veniturile totale ale FNUASS, semnal puternic că actele normative care au eliminat scutiri de la plata CASS produc efecte concrete, măsurabile, care nu pot fi puse la îndoială prin interpretări ideologizate ale finanțării sănătății, arată analiza Economica.net.
Cum au fost cheltuiți banii colectați la Fondul Sănătății
Plățile totale făcute din FNUASS se ridică la aproape 42,2 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026 și sunt cu 6% mai mari decât cele efectuate în aceeași perioadă a anului 2025.
Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienților în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 14,4 miliarde lei, în primul semestru din 2026, cu 9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2025.
Pentru serviciile medicale acordate în spitale pacienților în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit 8,7 miliarde de lei în primul semestru din 2026, cu 5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2025.
Plătim din Fondul Sănătății pentru creșterile salariale acordate personalului din spitalele publice, de-a lungul timpului, în baza legii salarizării unitare, aproape la fel de mult ca pentru serviciile medicale decontate asiguraților în spitale.
Transferurile între unități ale administrației publice depășesc 8,5 miliarde de lei în primul semestru din 2026 și suma de la acest capitol e în scădere nesemnificativă față de cea plătită în aceeași perioadă a anului 2025. Cei mai mulți de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate, de-a lungul timpului, în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.
- Suma de la acest capitol (program bugetar) reprezintă cheltuielile determinate de creșterile salariale de care beneficiază personalul din unitățile sanitare publice/unitățile care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, în baza legii salarizării unitare.
Pentru serviciile medicale acordate pacienților în ambulator, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit 7,1 miliarde de lei în primul semestru din 2026, cu 16% mai mult decât în prima jumătate a anului 2025.
Pentru asigurări și asistență socială, acordate asiguraților din FNUASS, am plătit 2,2 miliarde de lei în ianuarie – iunie 2026, cu aproape 7% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2025.
Legea 141 din 2025 a adus cele mai profunde schimbări în finanțarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Amintim acum doar eliminarea categoriei de coasigurat, scutit de la plata CASS, măsură evitată sistematic de toate guvernele anterioare, pentru că e nepopulară și are un cost semnificativ pentru executivul care își asumă această schimbare în capitalul politic pierdut.
- Peste 650.000 de oameni aveau statutul de coasigurați la sănătate în august 2025, data intrării în vigoare a Legii 141 din 2025.
Până la intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025, în august 2025, Fondul Sănătății, din care e finanțat în mare măsură sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a acumulat deficit semnificativ pe parcursul fiecărui an, din cauza numărului mic de plătitori de CASS care susțin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, împreună cu deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor care plătesc taxa clawback. Acest deficit a fost acoperit până la finalul fiecărui an parțial sau total prin subvenții semnificative virate de stat.
Finanțarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate până la intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025:
Introducerea taxelor în sănătate începând cu 2023, despre care am scris mai sus, a crescut valoarea veniturilor realizate din CASS la FNUASS, dar s-a dovedit totuși insuficientă pentru a aduce Fondul Sănătății în echilibru, în contextul în care doar 6,1 milioane de oameni au contribuit efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuției (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, arată o analiză realizată și publicată Economica.net pe baza datelor CNAS, ANAF și ale Inspecției Muncii.
Reamintim că puțin peste 20 de milioane de oameni au fost înscriși pe listele medicilor de familie în 2023. Dintre ei, 3,6 milioane de români au fost neasigurați la sistemul asigurărilor sociale de sănătate și au avut dreptul doar la servicii cuprinse în pachetul minimal, tot mai extins de CNAS în ultimii ani.
Scăderea valorii și a ponderii subvențiilor de la stat, virate la FNUASS, se putea face fie prin împovărarea celor care contribuie deja la sănătate, care dacă au mai multe categorii de venit și surse de venit, plătesc CASS pentru majoritatea acestora, fie prin obligarea categoriilor de persoane asigurate fără plata contribuției să contribuie și ele la Fondul Sănătății.
Cea mai nepopulară măsură dintre cele amintite, care vizează creșterea numărului de plătitori de CASS din bazinul celor asigurați fără plata CASS, a fost aplicată în două etape de guvern. În prima etapă – prin eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții și sectorul agricol, potrivit analizelor publicate de Economica.net. Ulterior – prin Legea 141 din 2025.
Cum funcționează azi sistemul asigurărilor sociale de sănătate
Asigurații la sănătate sănătoși plătesc pentru cei bolnavi. Contribuim inclusiv pentru cei care nu își pot permite să plătească CASS. Guvernele care ne-au condus de-a lungul timpului, începând cu anul 1999 de când s-a înființat CNAS, au extins bazinul celor care au considerat decidenții că nu își pot permite să plătească CASS, asigurându-i astfel fără plata CASS.
Asigurații la sănătate, cu sau fără plata contribuției, beneficiază de serviciile medicale cuprinse în pachetul de bază, indiferent dacă și cât au cotizat la sănătate.
Nu beneficiem de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate condiționați de valoarea contribuției plătite la sănătate.
