Aceste scumpiri vin în contextul în care căldura extremă şi seceta din Europa au afectat culturile agricole. Fermierii se confruntă şi cu preţuri ridicate la energie şi îngrăşăminte, influenţate de războaiele din Orientul Mijlociu şi Ucraina, scrie Agerpres.
După valurile succesive de caniculă care au lovit Europa, Asociaţia europeană pentru comerţul cu cereale, Coceral, a revizuit estimările pentru recolta combinată de cereale din UE-27 şi Marea Britanie de la 295,5 milioane de tone până la 286,6 milioane de tone. Comparativ, în 2025 recolta combinată s-a situat la 310 milioane de tone.
Pe lângă valurile de caniculă care au provocat pagube substanţiale culturilor agricole, fermierii se confruntă şi cu costuri mai mari din cauza perturbării aprovizionării cu petrol şi alte materii prime, în urma blocării Strâmtorii Ormuz din cauza războiului cu Iranul.
Tomas Dvorak, economist şef la Oxford Economics, a declarat pentru Euronews Business că cel mai semnificativ impact asupra preţurilor alimentelor la nivel global provine din „războiul SUA-Iran şi impactul acestuia asupra inputurilor pentru producţia de alimente, în principal petrol (motorină), gaze naturale şi îngrăşăminte”.
Potrivit calculelor Oxford Economics, preţurile globale la motorină au crescut cu 36% în ritm anual în iulie, influenţate parţial de perturbările din Strâmtoarea Ormuz, în timp ce preţurile îngrăşămintelor ar urma să se majoreze cu 22% în acest an. Războiul din Ucraina are şi el un impact semnificativ asupra preţurilor globale ale alimentelor.
Atacurile asupra porturilor, terminalelor de încărcare şi navelor ruseşti şi ucrainene, precum şi perturbările exporturilor de cereale din Marea Neagră şi Marea Azov, ar putea afecta 86 de milioane de tone din capacitatea anuală de export de cereale (52 de milioane de tone din Rusia şi 34 de milioane de tone din Ucraina), echivalentul a aproape 17% din exporturile globale de cereale, potrivit Oxford Economics.
Cerealele reprezintă 25% din indicele global al preţurilor alimentelor, iar cele două ţări „împreună reprezintă puţin sub 30% din totalul exporturilor globale de grâu şi peste 10% din porumb”, a spus Dvorak.
Indicele global al preţurilor alimentelor calculat de Oxford Economics urmăreşte preţurile materiilor prime, astfel încât o creştere nu se traduce automat într-o creştere echivalentă a preţurilor la supermarketuri.
Creşterea prognozată pentru 2026 este încă mai mică decât avansul de 14,2% înregistrat în 2022.
„Cel mai mare impact va fi asupra culturilor de cereale, fructe şi legume, precum şi asupra produselor lactate”, a declarat Dvorak pentru Euronews Business, adăugând că acestea sunt cele mai grav afectate de secetă şi căldură. „Acest lucru se va repercuta şi asupra preţurilor produselor procesate: pâine, brânză, vin sau ulei”, a adăugat Dvorak. Pe de altă parte, se aşteaptă ca produsele precum carnea să fie mai puţin afectate.
Fiind o cultură agricolă care utilizează foarte multe îngrăşăminte, grâul este supus celei mai mari presiuni, preţurile fiind aşteptate să crească cu 36% de la an la an, la 6,92 dolari pe bushel (aproximativ 27 de kilograme de grâu) în al treilea trimestru al anului 2026, potrivit analiştilor.
Grâul este utilizat în alimente procesate, de la pâine şi paste făinoase, până la cereale pentru micul dejun şi biscuiţi.
„Pentru alimentele proaspete, în principal fructe şi legume, impactul va fi relativ rapid şi probabil vizibil în preţurile de consum în două până la trei luni. Pentru alimentele procesate, întârzierile tind să fie mai lungi, având în vedere timpul necesar recoltării şi procesării. Acolo, ne aşteptăm ca impactul maxim asupra preţurilor de consum să fie în aproximativ şase până la nouă luni”, a spus Dvorak.
Asta înseamnă că preţurile alimentelor proaspete ar putea începe să reflecte perturbările între octombrie şi noiembrie 2026, în timp ce cel mai mare impact asupra preţurilor alimentelor procesate s-ar putea resimţi între februarie şi mai 2027.
