MEDIAFAX 35. 2015 – Incendiul de la Clubul Colectiv, tragedia care a mobilizat România. Guvernul Ponta își dă demisia.

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

2015 a fost un an care a schimbat profund România. La sfârșitul lunii octombrie, avea să se producă cea mai mare tragedie din istoria recentă a țării: incendiul din Clubul Colectiv, în urma căruia 65 de persoane și-au pierdut viața, iar alte câteva sute au fost rănite. Tragedia s-a transformat, în zilele următoare, într-o criză socială și politică de amploare. Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile din București și din marile orașe din țară să protesteze, iar câteva zile mai târziu, la începutul lunii noiembrie 2015, premierul la acea vreme, Victor Ponta, și-a depus mandatul.

Pentru MEDIAFAX, 2015 a fost un an al relatărilor în regim de breaking news, al informațiilor obținute pe surse și al mărturiilor culese direct de la locul evenimentelor. Agenția a urmărit tragedia de la Colectiv încă din noaptea incendiului, a relatat despre victime, anchetă și proteste și a publicat informații exclusive preluate ulterior și de presa scrisă care încă exista pe piața din România.

Noaptea tragediei – 30 octombrie 2015

În seara de 30 octombrie 2015, clubul Colectiv, aflat în incinta fostei fabrici Pionierul din București, găzduia un concert al trupei Goodbye to Gravity, organizat cu ocazia lansării albumului „Mantras of War”.

În timpul concertului a fost declanșat un spectacol pirotehnic. Artificiile au aprins materialele inflamabile din interior, iar focul s-a extins rapid către tavan. În câteva zeci de secunde, concertul s-a transformat într-o tragedie, cu fum dens, panică și sute de oameni care încercau să iasă din club.

După apelul la 112, autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție. La fața locului au fost mobilizate numeroase echipaje de ambulanță, pompieri și echipe de salvare.

Primele informații transmise de MEDIAFAX în noaptea incendiului nu prevesteau, însă, adevărata amploare a tragediei.

„Un incendiu puternic izbucnit vineri seară, în Clubul Colectiv din Bucureşti, în timpul unui concert, s-a soldat cu moartea a 27 de persoane şi rănirea altor aproape 200. Victimele au fost transportate la mai multe spitale din Capitală, 146 fiind în continuare internate, dintre care nouă în stare foarte gravă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi 14 la terapie intensivă la Floreasca. Totodată, zece dintre răniţii în incendiul din club, aflaţi la Spitalul de Arşi, sunt în stare gravă, cu arsuri pe corp, prognosticul în cazul lor fiind foarte rezervat”, a scris MEDIAFAX în noaptea de 30 octombrie 2015.

Pe măsură ce autoritățile comunicau noi informații, agenția a urmărit tragedia în regim de live text. Primele bilanțuri oficiale indicau 27 de morți și zeci de răniți, transportați la spitale din București și Ilfov. În zilele următoare, bilanțul victimelor avea să crească, iar zeci de răniți au fost transferați în străinătate pentru tratament.

Tragedia a fost relatată pe larg și de presa internațională. MEDIAFAX a sintetizat reacțiile presei străine într-un material publicat pe 31 octombrie 2015.

„Un incendiu produs într-un club din Bucureşti s-a soldat cu 27 de morţi, alte zeci de persoane fiind rănite”, a transmis postul tv american CNN, în timp ce BBC News nota că „România este în stare de şoc” din cauza tragediei, a scris MEDIAFAX.

Supraviețuitorii și primele mărturii

În ziua de după incendiu, în fața fostei fabrici Pionierul, unde funcționa Clubul Colectiv, oamenii au venit să aprindă lumânări pentru cei care și-au pierdut viața. MEDIAFAX a fost la fața locului și a relatat atmosfera de după tragedie, dar și poveștile celor care au fost la concert și au reușit să supraviețuiască.

„Nu ştiu, mi-e foarte greu să dau vina pe cineva. Un om de lângă mine a murit, eu nu. Probabil altul de lângă mine e în spital ars, eu sunt întreg şi n-am absolut nimic. N-aş arunca vina pe nimeni ori pe toată lumea. Cumva am avut noroc, nu sunt cu nimic mai presus de oamenii care au murit lângă mine, care au venit cu acelaşi scop, să vadă un concert”, a declarat la acel moment Alex, unul dintre supraviețuitori.

MEDIAFAX a redat și prin fotografii atmosfera din fața clubului, într-un material publicat pe 31 octombrie.

În zilele următoare, jurnaliștii agenției au stat de vorbă cu mai multe persoane care se aflaseră în club în momentul izbucnirii incendiului, pentru a reconstitui ce se întâmplase în interior.

„Persoane aflate în Clubul Colectiv, unde s-a produs tragedia în care 27 de oameni au decedat, iar aproximativ 200 au fost răniţi, au relatat, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX, că mulţi dintre cei care nu au putut să iasă din club au murit asfixiaţi, iar focul s-a stins singur, după ce a ars tavanul”, relata MEDIAFAX pe 31 octombrie 2015.

În contextul amplorii tragediei, Guvernul a declarat trei zile de doliu național, 31 octombrie, 1 și 2 noiembrie 2015.

Întrebarea care a schimbat ancheta: cum a fost posibilă tragedia

În zilele care au urmat incendiului, atenția publică s-a mutat treptat de la tragedia propriu-zisă către condițiile în care funcționa clubul și către responsabilitatea autorităților.

Anchetele au urmărit inclusiv condițiile în care funcționa clubul, respectarea normelor de securitate la incendiu și modul în care fuseseră exercitate atribuțiile autorităților.

Ulterior, procurorii au susținut că patronii clubului au permis, în acea seară, accesul unui număr de persoane peste limita admisă, într-un spațiu care nu dispunea de suficiente căi de evacuare și unde fusese organizat un spectacol pirotehnic.

În dosarul penal au fost trimiși în judecată patronii clubului, persoane implicate în activitatea firmei de artificii, iar ulterior și fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

MEDIAFAX a publicat în această perioadă și informații obținute pe surse judiciare despre modul în care fuseseră instalate artificiile și despre persoana care se ocupase de spectacolul pirotehnic.

„Artificiile folosite în Clubul Colectiv au fost puse de un artificier angajat al firmei care a vândut materialele pirotehnice pentru spectacolul de vineri seară, au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, surse judiciare. Potrivit surselor citate, show-ul pirotehnic a fost asigurat de un artificier autorizat, Marian Moise, în vârstă de 31 de ani”, a relatat MEDIAFAX pe 3 noiembrie 2015.

În aceeași zi, MEDIAFAX a publicat și reconstituirea firului evenimentelor din noaptea incendiului, pe baza referatului cu propunere de arestare întocmit în cazul celor trei patroni ai Clubului Colectiv. Jurnaliștii agenției au redat, pas cu pas, modul în care focul s-a aprins, cum flăcările au cuprins tavanul și cum panica s-a instalat în club.

„Corupția ucide”. România iese în stradă

Tragedia de la Colectiv a provocat o mobilizare fără precedent. În paralel cu manifestațiile, mii de oameni s-au prezentat la centrele de transfuzie pentru a dona sânge victimelor.

Corespondenții MEDIAFAX relatau, la începutul lunii noiembrie, despre cozile formate la centrele de transfuzii din București și din țară.

„Românii nu au mai aşteptat dimineaţa ca să doneze sânge după tragedia din clubul Colectiv. După ce sute de oameni s-au înghesuit vineri noaptea şi sâmbătă să-şi ofere ajutorul, personalul medical a făcut noapte albă şi s-a transmis ca donatorii să vină şi în zilele următoare pentru a evita aglomerarea şi suprasolicitarea personalului”, scria MEDIAFAX atunci.

De asemenea, oamenii au organizat și marșuri în memoria victimelor de la Colectiv chiar din prima seară după tragedie.

Pe 3 noiembrie, la numai patru zile după incendiu, mii de persoane au ieșit în stradă în București. Proteste au avut loc și în alte orașe din țară, iar corespondenții MEDIAFAX au relatat despre manifestațiile desfășurate în mai multe localități.

Manifestanții au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului și ministrului de Interne Gabriel Oprea, dar și a primarului Sectorului 4 la acel moment, Cristian Popescu Piedone.

Sloganul „Corupția ucide” a devenit una dintre expresiile centrale ale manifestațiilor.

Cu toate acestea, protestele au depășit rapid cazul Colectiv. În stradă au apărut și revendicări privind responsabilitatea politică pentru tragedie, combaterea corupției, respectarea regulilor de securitate, dar și schimbarea clasei politice.

Victor Ponta își depune mandatul

Presiunea protestelor a avut efect direct asupra scenei politice. În dimineața zilei de 4 noiembrie 2015, Victor Ponta a anunțat că își depune mandatul de premier, iar odată cu el a demisionat întregul Guvern.

La momentul anunțului depunerii mandatului, Ponta a declarat că își asumă responsabilitatea politică și că nu dorește ca aceasta să fie transferată exclusiv către persoanele aflate la fața locului sau către administrația locală.

„Sper ca depunerea mandatului meu şi al Guvernului să satisfacă aşteptările celor care au protestat şi să revenim cât mai rapid la raţiune şi la soluţii raţionale pentru ceea ce e de făcut în România” a spus Ponta la momentul respectiv, potrivit MEDIAFAX.

În aceeași zi, surse politice declarau pentru MEDIAFAX că președintele Klaus Iohannis urma să facă declarații de presă pe tema demisiei premierului din Victor Ponta din fruntea Guvernului. Câteva ore mai târziu, șeful statului a comentat public situația.

„Aseară au avut loc cele mai potrivite manifestări de stradă pe care le-am văzut eu. Oamenii au protestat, au mers în diverse locuri unde şi-au spus nemulţumirile. Nu au fost încăierări, nu au fost abordări nepotrivite. Târziu, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni pentru ca această demisie să se întâmple”, a spus Iohannis la acel moment. 

Demisia lui Victor Ponta din fruntea Guvernului a venit după aproximativ patru ani de când devenise premier, în mai 2012.

În aceeași zi și-a anunțat demisia și Cristian Popescu Piedone, primarul Sectorului 4.

Cine a venit la guvernare după Ponta

După demisia lui Victor Ponta, România a intrat într-o perioadă de tranziție politică. Pentru început, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației în Guvernul Ponta, a exercitat funcția de premier interimar.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a căutat o formulă de guvernare care să răspundă inclusiv cererilor apărute în stradă. Soluția a fost un guvern tehnocrat, condus de fostul comisar european Dacian Cioloș.

Cioloș a devenit prim-ministru pe 17 noiembrie 2015, când a fost învestit noul Executiv. A fost o schimbare importantă: România trecea de la un guvern politic, condus de liderul unui partid important, la un guvern tehnocrat, format în mare parte din specialiști care nu dețineau funcții politice de prim-plan.

Guvernul Cioloș a rămas la Palatul Victoria până după alegerile parlamentare din decembrie 2016.

2015, un an cu succes în tenisul românesc

Pe lângă schimbările politice și tragedia de la Colectiv, anul 2015 a venit și cu vești bune pentru sportul românesc. În luna iulie, Horia Tecău a reușit, la Wimbledon, performanța pe care o aștepta de câțiva ani: a câștigat turneul de dublu masculin alături de olandezul Jean-Julien Rojer.

Pentru Tecău, victoria avea o semnificație cu atât mai specială, întrucât el ajunsese anterior în trei finale consecutive la Wimbledon, în 2010, 2011 și 2012, toate alături de suedezul Robert Lindstedt, însă pierduse de fiecare dată.

În finala din 11 iulie 2015, disputată pe terenul central de la All England Club, Tecău și Rojer i-au avut drept adversari pe britanicul Jamie Murray și australianul John Peers.

Românul și partenerul său au câștigat în trei seturi: 7-6 (5), 6-4, 6-4. Primul set a fost cel mai echilibrat și s-a decis la tie-break, după care Tecău și Rojer au preluat controlul partidei. În seturile al doilea și al treilea au obținut breakurile decisive și au închis meciul fără să mai piardă vreun set.

„Perechea Horia Tecău/Jean-Julien Rojer (România/Olanda), cap de serie numărul 4, a câştigat, sâmbătă, turneul de la Wimbledon la dublu, după ce a învins în finală cuplul Jamie Murray/John Peers (Marea Britanie/Australia), favorit 13, scor 7-6 (5), 6-4, 6-4. Meciul a durat o oră şi 52 de minute. Acesta este primul titlu de dublu masculin la un Grand Slam pentru Tecău. Horia Tecău a mai câştigat un titlu de Grand Slam, însă la dublu mixt, în 2012, la Australian Open”, relata MEDIAFAX la acel moment.

Victoria a însemnat primul titlu de Grand Slam la dublu masculin pentru Horia Tecău. El mai avea un trofeu de Grand Slam, câștigat în 2012 la Australian Open, dar în proba de dublu mixt.

Succesul lui Tecău a avut și o puternică dimensiune simbolică pentru tenisul românesc.

El a devenit al doilea român care câștigă proba de dublu masculin de la Wimbledon, după Ilie Năstase, care se impusese în 1973 alături de americanul Jimmy Connors.

MEDIAFAX, în mijlocul evenimentelor

Pentru MEDIAFAX, 2015 a fost unul dintre anii în care rolul agenției de presă ca furnizor rapid de informație a fost vizibil în fiecare etapă a unui eveniment care a schimbat România.

Din noaptea incendiului, agenția a transmis bilanțurile succesive, a urmărit intervenția autorităților și evoluția stării victimelor, a publicat mărturii ale supraviețuitorilor, informații obținute pe surse judiciare și reconstituiri ale tragediei. În zilele de proteste care au urmat, corespondenții MEDIAFAX au relatat din București și din alte orașe ale țării.

2015 a arătat, încă o dată, cât de repede poate un eveniment să schimbe agenda publică și politică a României. În doar câteva zile, tragedia de la Colectiv a devenit o criză socială, protestele au căpătat amploare, iar Guvernul Ponta a demisionat.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.