Acest lucru plasează Bulgaria pe primul loc în rândul pieţelor analizate, devansând la mică distanţă Chile (76%) şi Australia (60%), conform unei noi analize publicate miercuri de Ember, un think-tank specializat în domeniul energiei.
Capacitatea de stocare în baterii a crescut într-un ritm deosebit de rapid în Bulgaria. Ţara a adăugat aproximativ 3 gigawaţi-oră (GWh) de capacitate nouă de stocare în 2025, după ce, cu doar un an înainte, nu dispunea practic de nicio astfel de capacitate. Până în mai 2026, capacitatea instalată s-a dublat, la 8,6 GWh. Potrivit Ember, această creştere a fost susţinută de finanţări guvernamentale şi de proceduri simplificate de autorizare, fiind preconizată o extindere continuă până în 2030.
Datele indică faptul că dezvoltarea tehnologiei bateriilor schimbă deja rolul energiei solare în sistemul energiei electrice din Bulgaria. În prima jumătate din 2023, energia solară nu a avut nicio contribuţie la acoperirea cererii de electricitate seara. Trei ani mai târziu, combinaţia dintre energia solară şi baterii a acoperit, în medie, aproape un sfert, sau 24%, din cererea de energie electrică a ţării între 19:00 – 21:00.
Între orele 19:00 şi 07:00, energia solară stocată şi livrată ulterior prin intermediul bateriilor a reprezentat, în medie, aproximativ 10% din consumul de electricitate. Potrivit Ember, Bulgaria a înregistrat cea mai semnificativă transformare în rândul principalelor pieţe analizate, o parte substanţială din creşterea puternică a producţiei de energie solară ajungând acum la consumatori şi în afara orelor cu lumină naturală.
Comparativ, în California, energia solară şi bateriile au acoperit peste un sfert din cererea de energie electrică între orele 19:00 – 21:00 în prima jumătate a anului, în creştere de la 6,8% în perioada similară din 2023. În Chile, bateriile permit deja energiei solare să acopere peste 10% din cerere în timpul serii şi până spre miezul nopţii.
În acest context, UE, per ansamblu, rămâne în urma pieţelor de top. Anul trecut, a fost adăugată în blocul comunitar o capacitate de stocare în baterii de 27 GWh, suficientă teoretic pentru a transfera către alte intervale orare doar 16% din noua producţie zilnică de energie solară. Această cifră a fost sub media globală de 18%. Cu toate acestea, scenariile elaborate de operatorii europeni de transport al energiei electrice estimează că, între 2025 şi 2030, capacitatea instalată de stocare în baterii din UE va fi de patru ori mai mare.
Ember a subliniat faptul că cifra de 77% pentru Bulgaria reprezintă potenţialul teoretic al noilor baterii în raport cu creşterea producţiei de energie solară şi nu ponderea efectiv măsurată a energiei electrice transferate în timp. Nu toate bateriile sunt utilizate exclusiv pentru stocarea energiei solare, iar modul lor de utilizare depinde, de asemenea, de regulile pieţei de energie electrică.
Pentru calculele referitoare la Bulgaria, analiştii au utilizat date orare furnizate de Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică (ENTSO-E). Datele privind producţia de energie solară includ procesele de încărcare şi descărcare a bateriilor amplasate în incinta centralelor solare. Întrucât activitatea bateriilor independente nu este raportată ca o categorie distinctă, Ember o estimează pe baza diferenţei dintre consumul orar raportat şi suma dintre producţie şi importurile nete, luând totodată în calcul impactul centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompare.
Raportul plasează evoluţia Bulgariei în contextul expansiunii rapide la nivel mondial a energiei solare. Centralele solare au generat puţin peste 10% din energia electrică produsă la nivel global în prima jumătate a anului 2026, un nou record şi o cifră aproape dublă faţă de ponderea de 5,6% înregistrată în prima jumătate a anului 2023. Producţia de energie solară a crescut de la 769 de terawaţi-oră (TWh) la 1.564 TWh în această perioadă de trei ani, în timp ce producţia totală de energie electrică la nivel mondial a crescut cu 12%.
Conform analizei, principala provocare o reprezintă concentrarea puternică a producţiei de energie solară în intervalul orelor de zi. Într-o zi obişnuită din prima jumătate a anului 2026, centralele solare au acoperit peste 25% din cererea globală de energie electrică între orele 11:00 şi 14:00, însă contribuţia lor a scăzut aproape la zero în intervalul 20:00 – 05:00. Prin urmare, combustibilii fosili continuă să joace un rol semnificativ după apusul soarelui, chiar şi pe pieţele cu o pondere ridicată a energiei solare.
Scăderea rapidă a costurilor bateriilor începe să schimbe această situaţie. Costul mediu global de instalare a sistemelor de stocare în baterii a scăzut cu 95%, de la 2.634 dolari pe kilowatt-oră în 2010 la 140 dolari în 2025. Se estimează că noile capacităţi de stocare în baterii la nivel mondial vor atinge 459 GWh în 2026, cu 50% mai mult decât cei 307 GWh adăugaţi în 2025. Teoretic, această nouă capacitate ar putea permite transferul a 34% din noua producţie zilnică de energie solară către intervalele orare fără lumină solară, comparativ cu 18% în 2025 şi doar 4% în 2021.
„Energia solară ieftină produsă în timpul zilei a devenit principala forţă care remodelează reţelele electrice din întreaga lume, înregistrând o creştere mai rapidă decât orice altă sursă de electricitate. Bateriile au devenit acum suficient de ieftine şi de performante pentru a deschide calea către următoarea etapă de dezvoltare a energiei solare”, a declarat Kostantsa Rangelova, analist specializat pe pieţele globale de electricitate în cadrul organizaţiei Ember şi autoare a raportului.
