Alergia la ambrozie poate apărea chiar și la copii mai mici de 1 an. Expunerea la polen poate declanșa simptome de astm alergic, informează, marți, experții Clinicii de Pediatrie Bega din Timișoara.
Potrivit unui comunicat publicat, marți, de Compartimentul de Pneumologie Pediatrică, pe Facebook, sensibilitatea la alergenii specifici IgE poate apărea și la copii cu vârste între 1-3 ani, scrie Mediafax.
Medicii afirmă că perioada cuprinsă între mijlocul lunii august și luna septembrie este cea în care polenul de ambrozie ajunge în cantități mari în aer.
În timpul sezonului de ambrozie, o plantă poate elibera un miliard de grăuncioare de polen în aer, pe care vântul le poartă până la 3 km distanță de plante, ceea ce face ca evitarea expunerii la polen să fie aproape imposibilă, în ciuda eforturilor anuale ale autorităților de a tăia plantele de ambrozie de pe câmpuri.
„Ambrozia poate duce la pierderea controlului bolii”
„Pentru copiii care au dezvoltat sensibilități, asta poate însemna mai mult decât strănut, nas înfundat, secreții nazale sau ochi roșii și lăcrimare. Atunci când reacția alergică afectează și căile respiratorii inferioare, pot apărea tusea, respirația șuierătoare, acel wheezing, senzația de lipsă de aer sau de apăsare în piept”, afirmă medicul pediatru prof. dr. Ioana Ciucă, de la Clinica de Pediatrie Bega.
Ioana Ciucă, care este și coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică, precizează că expunerea poate declanșa simptome de astm alergic. Potrivit medicului, boala poate duce la o accentuare a afecțiunii la copiii care suferă deja de astm.
„În același timp, la copiii care au deja un diagnostic de astm, ambrozia poate duce la pierderea controlului bolii și la apariția unor exacerbări”, a continuat prof. dr. Ioana Ciucă.
Ce trebuie să știe părinții
În zilele în care există mai mult polen în aer, acestea fiind recunoscute după simptome, cei mici pot să petreacă mai puțin timp în aer liber, pentru a reduce expunerea.
De asemenea, dacă aceștia petrec timp în aer liber, este bine ca hainele cu care au stat afară să le fie schimbate, iar după ce se întorc în casă să se spele pe față, dar și pe cap.
Hainele și lenjeria ar trebui uscate în interior, în perioadele în care nivelul polenului din aer este mai ridicat.
În același timp, trebuie urmărit calendarul polinic pentru evitarea expunerii în orele de vârf ale zilelor călduroase.
În cazul micuților care au fost diagnosticați cu astm, tratamentul recomandat de medic trebuie continuat și administrat corect pe întreaga perioadă indicată. Dacă simptomele alergiei la polen apar sau se accentuează, este nevoie de o vizită la pneumolog și, dacă este nevoie, o adaptare a tratamentului.
Nu orice copil alergic la ambrozie dezvoltă astm
Cu toate acestea, nu orice copil alergic la ambrozie va dezvolta astm. Există, însă, o legătură între rinita alergică și astm, iar cele două afecțiuni pot apărea împreună, afirmă medicul Ioana Ciucă.
„De aceea, tusea repetată, în special noaptea sau la efort, episoadele de respirație șuierătoare ori dificultățile de respirație care apar sau se accentuează în perioada polenizării ambroziei nu trebuie ignorate”, a declarat prof. dr. Ioana Ciucă.
Un alt factor de risc este reprezentat de prezența dermatitei atopice, cunoscută sub numele de eczemă. Se caracterizează prin eczeme apărute pe piele cu roșeață, uscăciune severă și mâncărime intensă.
Legătura dintre dermatita atopică și alergia la ambrozie
Potrivit medicului, dermatita atopică în copilărie poate sugera predispoziția alergică a copilului.
„Un factor de risc pentru dezvoltarea astmului este și prezența dermatitei atopice în copilărie, care poate sugerează predispoziția alergică a copilului, așa-numitul marș alergic continuând cu rinita alergică și posibil astm”, a continuat prof. dr. Ioana Ciucă de la Clinica de Pediatrie Bega Timișoara.
În cazul astmului alergic, expunerea repetată la cantități mari de polen de ambrozie poate determina ca boala să se agraveze. Exacerbările pot fi uneori „extrem de severe”.
Episoadele pot duce la o agravare rapidă a simptomelor și pot necesita administrarea medicației de urgență. Poate chiar să fie nevoie ca cei care au astm să trebuiască duși la spital.
Riscul este mai mare atunci când astmul nu este bine controlat sau tratamentul recomandat nu este administrat corect.
