Calea Lactee „a devorat” o galaxie mai mică cu aproximativ 12 miliarde de ani în urmă, confirmă o nouă cercetare citată de Reuters.
Calea Lactee, o galaxie mare, de formă spirală, care adăpostește sute de miliarde de stele, inclusiv Soarele nostru, a parcurs un drum lung și complicat pentru a ajunge la dimensiunile actuale, arată o nouă cercetare care documentează un eveniment de referință din primele etape ale istoriei sale.
Oamenii de știință care au observat roiuri de stele adunate în apropierea centrului Căii Lactee au descoperit dovezi că galaxia noastră a înghițit o galaxie mai mică în urmă cu aproximativ 11,8 miliarde de ani, când universul avea mai puțin de 15% din vârsta sa actuală.
Evenimentul reprezintă cea mai veche fuziune galactică cunoscută a Căii Lactee și arată cum aceasta a crescut nu doar prin formarea propriilor stele, ci și prin fuziunea cu galaxii mai mici prinse în câmpul său gravitațional.
Galaxia mai mică este clasificată ca o galaxie pitică, ceea ce o diferențiază de galaxiile mai mari, precum Calea Lactee.
Telescoapele orbitale Hubble și Gaia, folosite pentru studierea stelelor
Cercetătorii au folosit telescoapele orbitale Hubble și Gaia pentru a studia roiurile stelare ale Căii Lactee, fiecare conținând sute de mii de stele, determinându-le vârsta, compoziția chimică și traiectoria.
Aceste stele au devenit parte a Căii Lactee în urma unei fuziuni galactice care a avut loc la aproximativ 2 miliarde de ani după Big Bang-ul care a dat naștere universului, au afirmat oamenii de știință.
Galaxiei pitice din care provin aceste stele i s-a dat numele de Low-energy-Kraken-Heracles, sau LKH, în semn de recunoaștere a celor trei studii anterioare care au examinat posibilitatea unei astfel de fuziuni primordiale.
„Constatarea cheie a cercetării noastre este descoperirea fără echivoc a primului eveniment de fuziune prin care a trecut galaxia noastră în perioada sa de început”, a declarat astrofizicianul Davide Massari de la Institutul Național de Astrofizică (INAF) din Bologna, Italia, autorul principal al studiului publicat în revista „Nature Astronomy”, citat de Reuters.
„O fuziune galactică destul de pașnică”
Massari a precizat că a fost o chestiune de dezbatere dacă creșterea timpurie a Căii Lactee a fost alimentată de formarea de stele din interiorul ei sau de o fuziune galactică.
Noul studiu indică faptul că fuziunea a adus în Calea Lactee, la începutul istoriei sale, un volum mare de stele și gaz interstelar care alimentează formarea stelelor, precum și așa-numita materie întunecată.
„Aș spune că, din punctul de vedere al stelelor, fuziunea a fost destul de pașnică, fără coliziuni între stele. Dar din punctul de vedere al gazului, fuziunea a fost mai «explozivă» – probabil, coliziunea dintre gazul provenit de la LKH și cel din Calea Lactee a declanșat formarea multor stele”, a spus Massari.
Massari a afirmat că probabil există multe stele care s-au format inițial în galaxia pitică și care sunt încă îngropate în regiunile interioare ale Căii Lactee, unele dintre ele aflându-se în interiorul roiurilor stelare.
Totuși, din cauza întregului praf interstelar din această regiune, identificarea stelelor individuale este foarte dificilă, a spus Massari.
Calea Lactee a fost implicată în alte două fuziuni
Se știe că Calea Lactee a fost implicată în alte două fuziuni galactice masive. Ea a absorbit o galaxie pitică numită Gaia-Sausage-Enceladus la aproximativ 1,8 miliarde de ani după fuziunea cu LKH.
Iar în ultimii aproximativ 6 miliarde de ani s-a combinat cu galaxia pitică Sagittarius.
„Fiecare dintre aceste fuziuni a avut o influență asupra evenimentelor care au dus la formarea propriului nostru sistem solar și, în cele din urmă, a Pământului”, a spus Massari.
„De aceea consider că reconstituirea fragmentelor din trecutul Căii Lactee contribuie în mod efectiv la răspunsul la marea întrebare: «De unde venim?»”, a continuat expertul.
