Este pentru prima dată când președinta CCR recunoaște în mod clar și asumat că întâlnirea separată cu Bolojan, din biroul președintelui Senatului, a existat.
„Am adresat o întrebare dacă ar fi posibil ca, din toată clădirea aceea, pe cinci, șase etaje să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative și pentru Curtea Constituțională. Unele chestiuni se pot rezolva și prin schimb de documente, prin corespondență. Altele se pot rezolva telefonic, dar aspectele acestea legate de care birouri, unde și cum, pentru astea chiar trebuie să discuți”, a afirmat Simina Tănăsescu.
Ea a susținut apoi că nu a cerut întrevederea cu premierul în mod particular: „Am adresat o întrebare la Secretariatul General al Guvernului, dar pentru a stabili modul în care ar fi posibil, fie și doar teoretic, să beneficiem de spații adiționale, era necesară o întâlnire”.
Tănăsescu a mai susținut că nu a avut când să facă publică discuția cu premierul Bolojan: „Înțeleg că a fost o ședință extraordinară (n.red. de Guvern). Am aflat de ordinea de zi prin mijloacele uzuale, iar între momentul în care s-a terminat ședința de guvern și momentul în care a avut loc întâlnirea, nici nu știu dacă a trecut mai mult de o oră, o oră și ceva…. Fizic n-aveam când să anunț”.
Întrebată dacă întâlnirea s-a produs într-un moment potrivit, ținând cont că peste trei zile CCR urma să dea verdictul pe Legea ANI, președinta CCR a replicat: „Poate fi și asta o întrebare legitimă […]. Numai că situația foarte constrângătoare în care ne aflăm nu datează doar de o zi, de două, datează de un an de zile. Ea a devenit extrem de acută de la începutul lunii august, iar hotărârea de guvern s-a adoptat în acea zi”.
Totodată, Simina Tănăsescu a refuzat să ia în calcul varianta demisiei: „Eu nu am luat-o niciodată”.
Simina Tănăsescu a fost numită judecător al CCR în 2019, de către fostul președinte Klaus Iohannis, pentru un mandat de 9 ani. În iulie 2025, Tănăsescu a fost aleasă președinte al Curții Constituționale pentru un mandat de 3 ani și a devenit prima femeie care ocupă această funcție începând cu 1992, de când s-a fondat CCR. Tănăsescu l-a înlocuit la șefia CCR pe Marian Enache.
Întâlnirea dintre șefa CCR și Bolojan, cu trei zile înainte de decizia pe Legea ANI. 16 șefi de Curți de Apel și 50 de șefi de Tribunale au amintit demisia din 2018
Reamintim că vineri, 14 august, în plină criză politică, senatorul PSD, Daniel Zamfir, a scris pe Facebook despre întâlnirea care nu a fost anunțată oficial: „Ce a căutat azi președinta CCR în biroul dlui Abrudean (n.red. Mircea Abrudean, președintele Senatului din partea PNL), să se întâlnească cu Bolojan???. „Întâmplător”, dna Simina Tănăsescu și-a repartizat ei însăși dosarul care se dezbate luni pe legea ANI!”.
Sâmbătă, 15 august, Zamfir a revenit cu un mesaj pentru Ilie Bolojan: „În lipsa dlui Abrudean, plecat la Cluj, ai chemat-o pe președinta CCR, vineri, la sfârșitul programului, ferit de ochii presei, în biroul președintelui Senatului, care este în aceeași clădire cu CCR și are și o intrare prin spate”.
„Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculatie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curtii in afara cadrului strict legal”, a transmis CCR în primul comunicat din weekend.
O zi mai târziu, duminică, 16 august, 16 președinți de Curți de Apel și 50 de președinți de Tribunale au cerut Curții Constituționale să clarifice discuțiile purtate înainte ca CCR să decidă asupra Legii ANI și s-a făcut trimitere la demisia din 2018 a Siminei Tănăsescu, pe atunci consilierul fostului președinte Klaus Iohannis.
Tot pe 16 august, dar seara, CCR a venit cu noi explicații. Dacă ziua precedentă nu a negat întâlnirea dintre cei doi, de această dată a precizat și ce s-a discutat: „Întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”.
Bolojan a fost evaziv, cu doar câteva ore înaintea deciziei CCR care îl afectează pe Dominic Fritz
În replică, singura reacție a lui Ilie Bolojan a fost luni dimineață, 17 august, dar premierul demis a evitat să dea un răspuns clar la întrebarea dacă s-a văzut sau nu cu președinta CCR: „Vedeţi, de multe ori se încearcă să se facă din ţânţar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”.
El a mai spus că atunci când o persoană ocupă o funcţie publică, are tot felul de întâlniri, inclusiv cu reprezentanţi ai sistemului judiciar. „Dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Aşa este şi în astfel de cazuri şi mai mult de atâta n-are rost să vă spun”, a completat Ilie Bolojan.
După câteva ore, CCR a decis că amendamentul PSD care îl poate lăsa pe Dominic Fritz fără mandatul de primar al Timișoarei este constituțional. Inițial, judecător-raportor era chiar Simina Tănăsescu, dar, în urma scandalului, i-a cedat rolul judecătorului Csaba Asztalos.
