Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) s-a întrunit vineri, 21 august, la Prefectura Brăila pentru a stabili măsurile necesare pentru stingerea focarului de variolă ovină din zona comunei Măxineni. În urma propunerilor specialiștilor, au fost alese două locații unde se vor săpa gropi comune pentru îngroparea animalelor sacrificate. Acestea se află lângă fosta crescătorie piscicolă de la Măxineni, într-o zonă cu o pânză freatică suficient de joasă pentru a permite această operațiune. Lucrările de săpare a gropilor sunt deja în desfășurare, iar sacrificările sunt programate să înceapă efectiv luni, 24 august, după verificările finale ale specialiștilor de la Direcția de Sănătate Publică, Agenția de Protecția Mediului și Sistemul de Gospodărire a Apelor care vor emite avizele necesare.
Se preconizează că aproape 1.600 de oi vor fi sacrificate, în efortul de a stinge focarul de variolă ovină din Măxineni.
În cadrul ședinței CJSU de vineri a fost stabilită și componența comisiei de evaluare care va decide suma cu care vor fi despăgubiți proprietarii oilor sacrificate. Prefectul Florin Dobrescu a anunțat că din comisie fac parte medicul veterinar de liberă practică din Măxineni și reprezentanți ai Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Direcției Agricole și Oficiului Județean pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie.
Acțiuni în teren
Focarul de variolă ovină de la Măxineni a fost confirmat săptămâna aceasta, după ce, pe 18 august, câțiva crescători de oi din zonă au informat medicul veterinar din comună că animalele lor au început să moară. Reprezentanții DSVSA Brăila au prelevat probe și le-au trimis la un laborator din București, iar rezultatele au confirmat prezența variolă, o boală extrem de contagioasă și mortală pentru oi, dar care nu se transmite la om. În contextul în care și în județele învecinate au fost confirmate focare, conducerea DSVSA Brăila a declarat că boala a ajuns în Măxineni, cel mai probabil, din cauza comerțului ilegal cu animale, fără respectarea regulilor de prevenție naționale.
Între timp, zeci de oi au murit pe câmpurile din zona Măxineni. Ciobanii au săpat gropi, cu folie de plastic pe fund și var, pentru a depozita temporar cadavrele. Au existat speculații că aceștia ar fi dorit să ascundă apariția bolii. Totuși, primarul din Măxineni, Ionuț Postolache, a precizat că proprietarii de oi au acționat astfel pentru a evita infecția solului sau răspândirea bolii de către animale necrofage. De asemenea, crescătorii urmăresc să demonstreze numărul animalelor moarte pentru a putea obține despăgubiri.
Deocamdată, doar patru stâne, cu un efectiv total de aproximativ 1.600 de animale, sunt afectate de focarul de variolă. Toate aceste animale vor trebui sacrificate. Au fost efectuate evaluări la alte 24 de stâne din zona fostei crescătorii piscicole și pe alte pășuni din comuna Măxineni, însă nu au fost identificate semne ale bolii.
Costurile pentru sacrificarea și îngroparea animalelor din focar vor fi acoperite de comuna Măxineni din bugetul local. Totuși, primarul Ionuț Postolache a menționat că sumele necesare sunt considerabile și că va solicita sprijin financiar din partea Consiliului Județean.
Conducerea ANSVSA București reclamă nereguli grave descoperite la Brăila
Situația de la Măxineni a atras atenția Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) București, care a trimis în zonă reprezentanți ai instituției și medici veterinari din județele vecine. Peste 50 de medici veterinari au efectuat un control amplu, descoperind mai multe nereguli care au dus la demiterea conducerii DSVSA Brăila. ”Am demis conducerea DSVSA Brăila pentru incompetență”, a declarat Alexandru Bociu, șeful ANSVA, într-o conferință de presă. Astfel, atât Costică Peltea, directorul plin, susținut de PSD, cât și adjunctul Marian Arsene, susținut de PNL, și-au pierdut funcția în urma controalelor de la București.
„Vreau ca fermierii să fie responsabili și să nu mai vândă animalele fără certificat sanitar-veterinar…(…) Nu pot să periclitez siguranța națională din cauza unor samsari”, a subliniat Bociu, menționând existența unui „hub” al samsarilor în Brăila. De exemplu, ”într-o exploatație comercială să ai 4.600 de ovine în baza de date și să ai în realitate sub 500, fără nicio oaie identificată, având contract cu medic veterinar, nu putem să acceptăm așa ceva”, a declarat Bociu. Crescătorii de animale cu efective umflate primesc subvenții în funcție de numărul animalelor. Conform unor surse anonime, au fost găsite ovine cu anticorpi la variolă, ceea ce sugerează că focarul a izbucnit la Brăila cu cel puțin o lună în urmă.
Până sâmbătă, 22 august, nu fusese emisă decizia oficială de demitere a conducerii DSVSA Brăila, astfel că directorul Costică Peltea se afla încă pe teren, coordonând acțiunile de la Măxineni.