În timp ce unii politicieni își anunță candidatura pentru președinția Franței din 2027, un sondaj sugerează că turul al doilea ar putea include un candidat naționalist și unul socialist.
Pretendenții la Palatul Elysee care doresc să-l succedă pe Emmanuel Macron, președintele în funcție din 2017, mai au la dispoziție opt luni pentru a-și convinge alegătorii.
Franța va organiza cele mai decisive alegeri din Europa și din lume în 2027. Emmanuel Macron, actualul președinte liberal, nu mai este eligibil să candideze. Mandatul său va expira în mai 2027. Principalele candidaturi în topul preferințelor alegătorilor sunt:
- Marine Le Pen, Partidul naționalist Adunarea Națională
- Jean-Luc Melenchon, Partidul socialist Franța Rebelă
- Edouard Philippe, Partidul liberal conservator Orizonturi
- Gabriel Attal, partidul liberal Renașterea, cel din care provine actualul președinte Emmanuel Macron: 13%
Sondaj: Niciun candidat de centru-dreapta n-are șanse să ajungă în turul 2
Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pentru 18 aprilie 2027, iar turul al doilea va avea loc pe 2 mai 2027. Ultimul sondaj realizat de presa franceză arată că Edouard Philippe și Gabriel Attal, singurii candidați de centru-dreapta ce ar putea continua moștenirea președintelui Emmanuel Macron, nu au șanse de a ajunge în turul al doilea.
Încă nu este cunoscut numele candidatului Partidului Socialist (PS), care este divizat între mai mulți aspiranți. Candidatul va fi decis după alegerile primare din octombrie. Mai mulți candidați, precum Philippe Brun, Ségolène Royal sau Raphaël Glucksmann, și-au exprimat intenția de a participa la aceste alegeri primare.
Turul 2 s-ar putea desfășura între naționalista Le Pen și Melenchon, un fost adept al lambertismului de extrema stângă
Primii doi favoriți sunt Marine Le Pen, președintele partidului naționalist Adunarea Națională (37%), și Jean-Luc Melenchon, președintele partidului de stânga „Franța Neînvinsă” (17%). Pe locul 3 se situează liberalul Gabriel Attal, cu 15%. Marine Le Pen, care a pierdut de două ori alegerile în turul 2 împotriva lui Macron, ar avea de această dată șanse sporite să devină primul președinte naționalist al celei de-a Cincea Republici Franceze.
Se preconizează că liberalii moderați, socialiștii, comuniștii și conservatorii republicani pro-UE s-ar putea uni pentru a-l vota pe Melenchon, cu scopul de a preveni accederea naționalistei Le Pen la Elysee, temându-se că politicile sale eurosceptice ar putea afecta relațiile cu Ursula von der Leyen și Comisia Europeană de la Bruxelles.
Dacă Gabriel Attal se retrage, Jean-Luc Mélenchon ar fi la egalitate cu Edouard Philippe (17%) dacă stânga ar fi reprezentată de Raphaël Glucksmann, dar ar fi devansat cu două procente (19%) dacă François Hollande ar fi cel care reprezintă Partidul Socialist. În cazul în care Edouard Philippe s-ar retrage în favoarea lui Gabriel Attal, Jean-Luc Mélenchon ar fi asigurat calificarea în turul al doilea.
Capcana în care ar putea pica Le Pen și cum riscă Franța să ajungă condusă de un populist de extrema stângă, fost adept al troțkismului
Partidul eco-socialist și social-democrat al lui Melenchon, deși se declară împotriva neoliberalismului și este suveran, este afiliat cu Grupul Stângii din Parlamentul European. Relațiile mai strânse cu Bruxelles ar putea determina alegătorii de centru-dreapta să se alăture socialiștilor și să-l aleagă pe Melenchon.
Le Pen, ca orice candidat naționalist de dreapta din Europa, va fi criticată și etichetată ca „neofascistă”, „trumpistă” și „neonazistă”, deși ea s-a pronunțat împotriva antisemitismului și fascismului. Din cauza propagandei din presa de stânga, Franța s-ar putea trezi cu un președinte de extrema stângă la Palatul Elysee pentru prima oară în istoria sa ca stat, ceea ce ar putea reprezenta o mare problemă nu doar pentru Franța, ci pentru întreaga Europă.
Jean-Luc Melenchon, născut în 1951, a început cariera ca membru al Organizației Comuniste Internaționale. El a fost în tinerețe adept al trotskismului, o ideologie marxistă extremistă, care susține extinderea comunismului prin revoluții permanente. A fost și un susținător al lui Pierre Lambert, lider troțkist francez, care a acționat mulți ani ca lider central al partidului francez Curentul Comunist Internaționalist.
Melenchon a susținut căsătoriile între persoanele de același sex, dreptul la avort și legalizarea canabisului, dar s-a opus legalizării prostituției. El a promovat redistribuirea bogăției pentru a combate inegalitatea socială și a anunțat taxe de 100% pentru toți francezii cu venituri de peste 360.000 de euro sau ce primesc moșteniri de peste 12 milioane de euro. De asemenea, a propus schimbarea constituției și proclamarea celei de-a Șasea Republici Franceze. Politicile sale, ce ar putea eroda business-ul și consumul cu o fiscalitate împovărătoare, ar putea ruina economic Franța și radicaliza societatea.
Mélenchon a declarat că nu susține ideile marxiste de „revoluție proletară”. Cu toate acestea, alegerea sa ca președinte ar putea declanșa un efect domino, influențând alegătorii din alte țări europene să voteze cu candidați de extrema stângă, ceea ce ar face Europa mai vulnerabilă în fața amenințărilor externe.
Marine Le Pen este eligibilă pentru a candida la președinție
Le Pen, în vârstă de 57 de ani, ar fi riscat interdicția de a mai candida la alegerile din 2027, după ce a fost condamnată la trei ani de închisoare, cu un an executat la domiciliu. Curtea de Apel din Paris a decis că va avea dreptul să candideze pentru președinție după ce anterior i s-a aplicat interdicția de a ocupa funcții publice timp de 45 de luni, dintre care 30 de luni au fost suspendate.
Marine Le Pen a executat 15 luni de pedeapsă și este eligibilă pentru alegerile de anul viitor. De asemenea, ea este susținută de miliardarul american Elon Musk, dar nu îl împărtășește susținerea pentru președintele american Donald Trump.
Le Pen, care l-a criticat pe Trump, ar fi opțiunea cea mai puțin „rea” pentru liberalii moderați și republicanii conservatori. Ea se opune unui referendum FREXIT și este ANTI-TAXE
Lidera opoziției din Franța i-a luat recent apărarea prim-ministrului italian Giorgia Meloni în conflictul cu Donald Trump. De asemenea, liderul partidului Adunarea Națională, Jordan Bardella, a criticat dur președintele american, acuzându-l că nu s-a ținut de promisiunile sale externe.
Marine Le Pen a respins idea organizării unui Frexit, referendum de ieșire a Franței din UE, dar va încerca să reformeze blocul european din interior. Se opune căsătoriilor LGBT, avortului, migrației, multiculturalismului, globalizării și ajutoarelor pentru Ucraina. În schimb, sprijină pedeapsa cu moartea, protecționismul, naționalismul economic și cooperarea cu Rusia.
Ea respinge implicarea Franței într-un război direct cu Iranul. Spre deosebire de Melenchon, Le Pen susține libertatea companiilor din Franța, criticând taxele aplicate multinaționalelor. A promis reducerea TVA-ului pe energie de la 20% la 5%, precum și la produsele esențiale. De asemenea, va reduce impozitele pentru tinerii sub 30 de ani și va combate deficitul Franței prin tăieri de cheltuieli în birocrație și ajutoare pentru migranți. În schimb, va introduce o taxă pe salariile lucrătorilor străini pentru a încuraja angajarea angajaților francezi.
Totuși, va impune temporar impozite pe superprofituri pentru companiile energetice, dacă plafonarea prețurilor nu protejează suficient puterea de cumpărare a consumatorilor.
Sursa Foto: Facebook
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F08%2Fscreenshot-2026-08-24-224312-e1787606737892.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F08%2Fmelenchon.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F08%2Fmarine-le-pen-scaled.jpg)
