Negocierile din seara de marți de la Palatul Cotroceni nu au dus la un acord politic pentru noua lege a salarizării. Totuși, discuțiile au crescut perspectiva unui compromis comparativ cu situația de dinaintea întâlnirii, au declarat surse politice pentru stiripesurse.ro.
Președintele Nicușor Dan a oferit Ministerului Muncii și liderilor partidelor un termen de aproximativ o săptămână pentru a îmbunătăți proiectul și pentru a prezenta o variantă asupra căreia să fie clar dacă există sau nu majoritatea necesară în Parlament.
Informația a fost confirmată, după reuniune, și de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
„Pentru a fi foarte onesti, în această seară nu a fost luată nicio decizie cu privire la adoptarea sau nu a acestei legi în Parlament”, a spus Pîslaru la ieșirea de la Cotroceni.
La discuțiile de marți au participat președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR, adică Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, împreună cu reprezentanți ai partidelor implicate în negocierile tehnice.
Planul: proiectul să ajungă rapid în Parlament
Conform informațiilor obținute de stiripesurse.ro, intenția actuală este ca proiectul să fie depus în Parlament săptămâna viitoare sau, cel târziu, în următoarele două săptămâni, pentru a putea fi adoptat de ambele Camere până la termenul-limită de la sfârșitul lunii august.
Miza este adoptarea și promulgarea legii până la 31 august 2026, având în vedere că acesta este un jalon critic din PNRR, de care depind aproximativ 770 de milioane de euro. Pîslaru a avertizat încă de luni că această perioadă reprezintă, practic, „ultima șansă” pentru a obține un acord politic care să permită trecerea reformei prin Parlament în timp util.
„Nu mai avem foarte mult timp”, a avertizat ministrul după întâlnirea din marți. El a precizat că Ministerul Muncii a primit sarcina de a continua munca, cu medierea Administrației Prezidențiale, și de a propune soluții concrete pentru problemele rămase, în special în domeniile Sănătate și Educație.
„Într-un interval, așa cum a menționat domnul președinte în întâlnire, de o săptămână, trebuie să avem un proiect în care să știm clar dacă se poate sau nu avea suport în Parlament”, a declarat Pîslaru.
Două variante politice: toată legea de la 1 ianuarie sau grile etapizate
Conform surselor citate, discuția intră acum într-o etapă predominant politică. Una dintre opțiuni este ca întreaga lege să intre în vigoare de la 1 ianuarie, astfel încât România să poată considera reforma finalizată și să nu pună în pericol cele aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.
Cealaltă posibilitate este ca legea să fie adoptată acum, dar anumite grile salariale, în special cele solicitate de Sănătate și Educație, să intre în vigoare etapizat, odată cu disponibilitatea fondurilor bugetare.
Pîslaru a anunțat deja marți, înainte de reuniunea de la Cotroceni, că o parte dintre modificările solicitate pentru Educație ar putea fi eșalonate, astfel încât noua grilă dorită de sistem să devină efectivă în 2028. Ministrul a subliniat că impactul suplimentar pentru 2027 nu poate depăși limita de aproximativ 12,1 miliarde de lei prevăzută pentru reformă.
Asta înseamnă că proiectul va fi trimis în Parlament chiar dacă toate disputele financiare nu vor putea fi soluționate prin alocarea de fonduri suplimentare. „Bani în plus nu există”, este concluzia stabilită de sursele participante la negocieri.
Sănătatea cere încă 2 miliarde, Educația – 5 miliarde
Cele mai dificile probleme sunt cele legate de Sănătate și Educație. Conform surselor stiripesurse.ro, Sănătatea a formulat revendicări care necesită aproximativ 2 miliarde de lei în plus față de alocarea actuală, iar pentru Educație ar fi necesare în jur de 5 miliarde de lei suplimentar.
Așadar, doar aceste două domenii ar implica un necesar suplimentar de aproximativ 7 miliarde de lei, fonduri care nu sunt disponibile în actuala anvelopă bugetară.
Pîslaru a confirmat existența unei discrepanțe majore între ceea ce solicită sindicatele și ceea ce își permite bugetul.
În Sănătate, ministrul a declarat că discuțiile au avansat semnificativ și că părțile au ajuns la un acord asupra principiilor. Totuși, două probleme importante rămân nerezolvate.
Prima este matricea coeficienților de salarizare. Sindicatele cer diferențierea salariilor în funcție de tipul unității sanitare și specializare.
„Nu este o chestiune de principiu. Am agreat principii și cadrul general, ceea ce reprezintă un progres semnificativ, dar în acest moment cerințele sindicatelor sunt la un nivel bugetar substanțial, care, cel puțin dacă ar trebui să le aplicăm în 2027, nu au fonduri financiare disponibile”, a explicat Pîslaru.
A doua problemă vizează sporurile pentru munca prestată sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare legală, unde revendicările sindicale ar genera și un impact bugetar considerabil.
Ministrul a declarat anterior că noua variantă aflată în negociere ar aduce creșteri pentru peste 75% dintre angajații din sistemul sanitar, dar a exclus depășirea plafonului bugetar stabilit pentru 2027.
Pîslaru: „Au fost făcute progrese importante”
În ciuda lipsei unui acord politic, ministrul Muncii a prezentat într-o notă optimistă evoluția negocierilor tehnice din ultimele săptămâni.
„În acest moment, aș dori să menționez că pe cele două sectoare-cheie, unde părea că suntem într-un impas în discuțiile cu sindicatele, au fost făcute progrese importante”, a afirmat Pîslaru.
El a precizat că, în Sănătate, Administrația Prezidențială a mediat negocierile cu sindicatele, iar echipele tehnice au lucrat intens în ultima perioadă.
În Educație, Ministerul Muncii și Ministerul Educației au colaborat, de asemenea, la corectarea unor prevederi contestate din proiect.
Proiectul publicat în luna iulie introduce un nou sistem de salarizare bazat pe grade și coeficienți salariali, raportat la o valoare de referință stabilită conform legii, având ca scop declarat reducerea discrepanțelor acumulate în sistemul bugetar după aplicarea neunitară a Legii 153/2017.
