Finanțarea fotbalului profesionist din bugetele locale a crescut semnificativ în ultimii ani, iar primăriile au ajuns să joace un rol important în supraviețuirea și performanțele unor cluburi, arată o analiză realizată de Economedia.
Legislația permite autorităților locale să finanțeze activitățile sportive considerate de interes public. Printre actele normative folosite pentru acordarea banilor se numără Legea educației fizice și sportului, Codul administrativ și Legea privind finanțările nerambursabile din fonduri publice.
Problema semnalată de analiza Economedia este că legislația nu separă suficient de clar sportul de masă de sportul profesionist, ceea ce permite ca bani publici să fie utilizați inclusiv pentru cluburi care funcționează în condiții apropiate unor afaceri private. Nu există nici plafoane unitare la nivel național pentru sumele acordate.
Peste jumătate dintre echipele din primele două ligi primesc bani publici
Datele obținute de publicație de la autoritățile locale și comparate cu bilanțurile cluburilor arată că, numai în 2024, cel puțin 24 de echipe din primele două ligi au beneficiat de finanțări consistente din fonduri publice.
În unele cazuri este vorba despre milioane de euro într-un singur an.
Printre cluburile analizate, finanțările cumulate în perioada 2020-2025 au ajuns la:
- FC Argeș – aproximativ 10,85 milioane de euro
- Poli Iași – aproximativ 9,85 milioane de euro
- Universitatea Cluj – aproximativ 8,95 milioane de euro
- UTA Arad – aproximativ 5,81 milioane de euro
- Oțelul Galați – aproximativ 5,41 milioane de euro
- FC Botoșani – aproximativ 583.000 de euro
FC Voluntari a primit, potrivit datelor citate de Economedia, 13,1 milioane de euro numai între 2020 și 2024.
Pe o perioadă mai lungă, 2018-2024, clubul din Voluntari ajunge la aproape 20 de milioane de euro din bani publici, cea mai mare sumă dintre cluburile analizate. În 2024 a primit 3,6 milioane de euro.
FC Argeș, peste 10 milioane de euro de la Primăria Pitești
Dacă este analizată strict perioada 2020-2025, FC Argeș se remarcă prin cea mai mare finanțare cumulată provenită de la o primărie: peste 10,8 milioane de euro.
Sumele au crescut aproape constant, iar în 2025 finanțarea a ajuns la aproximativ 3,3 milioane de euro, potrivit Economedia. Echipa reușise să promoveze în primul eșalon și ulterior să ajungă în play-off.
U Cluj: aproape 9 milioane de euro în șase ani
Universitatea Cluj a primit aproximativ 8,9 milioane de euro din bani publici în perioada 2020-2025.
Pentru 2024, Primăria Cluj-Napoca a aprobat o finanțare nerambursabilă de 12,25 milioane de lei, iar pentru 2025, de 12,35 milioane de lei.
Clubul susține însă că fondurile publice nu reprezintă principala sa sursă de venit. În 2025, până la 31 octombrie, cele 7,3 milioane de lei înregistrate ca finanțare publică reprezentau 19,8% din veniturile totale. Principala sursă de finanțare în sezonul 2024/2025 a fost reprezentată de sponsorizări și publicitate.
Poli Iași a primit aproape 10 milioane de euro. Clubul a ajuns în insolvență
Unul dintre cele mai spectaculoase contraste prezentate de analiză este cel al Poli Iași.
Clubul a primit aproximativ 9,8 milioane de euro de la Primăria Iași între 2020 și 2025, iar cea mai mare alocare a venit chiar în 2025: aproximativ trei milioane de euro.
În același an, echipa a retrogradat în Liga 2. Poli Iași are în prezent datorii de aproximativ patru milioane de euro și a intrat în insolvență.
UTA Arad a beneficiat, la rândul său, de aproximativ 5,8 milioane de euro între 2020 și 2025, iar Oțelul Galați de aproximativ 5,4 milioane de euro, fără ca cele două formații să obțină în toată această perioadă rezultate proporționale cu nivelul finanțărilor, notează analiza.
La polul opus: FC Botoșani nu mai primește bani
Un caz diferit este FC Botoșani. Clubul a primit mai puțin de 600.000 de euro din bugetul local în perioada 2020-2023, iar în 2024 și 2025 finanțarea publică s-a oprit.
Echipa a continuat să evolueze în primul eșalon bazându-se pe finanțarea privată.
Primăria Sibiu cere milioane de lei înapoi de la Hermannstadt
Analiza prezintă și cazul FC Hermannstadt, care evidențiază riscurile dependenței de finanțările locale.
În iulie 2026, Primăria Sibiu a solicitat clubului restituirea a 4,615 milioane de lei reprezentând finanțări acordate anterior, municipalitatea invocând nerespectarea unor reguli privind acordarea fondurilor.
În același timp, finanțarea de 7,7 milioane de lei prevăzută pentru 2026 prin Agenda Sportivă nu mai este acordată, fiind condiționată de participarea echipei în Liga 1.
Și bani din Ungaria pentru cluburile din România
Nu toate fondurile publice vin însă de la autoritățile române.
Potrivit analizei Economedia, Sepsi OSK și Csikszereda au beneficiat și de finanțări provenite de la Guvernul Ungariei, prin programe destinate comunităților maghiare din Transilvania.
În 2024, Sepsi ar fi primit aproximativ 4,2 milioane de euro, iar Csikszereda aproximativ 400.000 de euro din această sursă.
Miza: banii publici pot schimba inclusiv competiția sportivă
Problema nu este reprezentată doar de valoarea finanțărilor, ci și de dezechilibrul creat între cluburile sprijinite masiv de autorități și cele obligate să se bazeze pe sponsorizări, drepturi TV, bilete și transferuri.
Finanțările publice pot acoperi costuri importante precum salariile jucătorilor, echipamentele și deplasările. În aceste condiții, cluburile care beneficiază de bugete locale importante pot avea un avantaj față de competitorii care funcționează exclusiv sau predominant pe bani privați.
O altă problemă este dependența de decizia politică. Reducerea sau oprirea finanțării după schimbarea administrației, retrogradarea unei echipe sau modificarea priorităților bugetare poate pune rapid un club într-o situație financiară dificilă.
