Liderul USR, Dominic Fritz, a avut o primă reacție după ce judecătorii Curții Constituționale (CCR) au publicat un document de 65 de pagini care conține motivarea deciziei cu privire la așa-zisul „amendament Fritz” din noua Lege a integrității. „Putem sta liniștiți”, scrie primarul Timișoarei, „a motivat CCR – PSD nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”.
Pasajul cu cea mai mare greutate din motivare este cel în care CCR separă situația persoanei de protejarea funcției publice. Curtea susține că norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă trecută, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată.
„Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”, se precizează în motivare.
Curtea Constituțională explică faptul că legea nu ar aplica retroactiv o sancțiune persoanei, ci ar pune capăt unei funcții sau unui „mandat viciat” de o încălcare definitiv constatată a regimului de integritate. În aceeași decizie, CCR desființează mecanismul prin care Parlamentul încerca să publice averile demnitarilor sub denumirea de „declarații de interese financiare” și stabilește că ANI nu poate fi pusă să decidă cine trăiește într-o relație asemănătoare căsătoriei. Decizia nr. 883 din 17 august 2026 soluționează împreună sesizările depuse de 27 de senatori USR și PNL și de președintele Nicușor Dan.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F08%2Ffritz-1.jpg)
Cele mai controversate puncte ale legii
Aplicarea noilor efecte asupra unor incompatibilități și conflicte de interese constatate anterior și obligațiile impuse soților sau partenerilor de viață ai demnitarilor sunt explicate în motivarea transmisă de Curtea Constituțională.
Curtea face distincție între o situație juridică încheiată, asupra căreia legea nouă nu mai poate interveni, și efectele viitoare ale unei situații născute anterior, dar care nu s-au epuizat.
Potrivit CCR, o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese continuă să afecteze integritatea funcției atât timp cât interdicția de trei ani nu s-a încheiat. În această interpretare, legea nouă nu modifică sancțiunea aplicată în trecut, ci reglementează efectul produs în prezent asupra funcției ocupate.
„O situație de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat se proiectează și afectează integritatea funcției, demnității publice ori a mandatului”, arată Curtea.
”Nu este sancționată persoana, ci încetează „mandatul viciat”
Pasajul cu cea mai mare greutate din motivare este cel în care CCR separă situația persoanei de protejarea funcției publice. Curtea susține că norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă trecută, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată.
„Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”, se precizează în motivare.
CCR: Menținerea în funcție a persoanei aflate în perioada de interdicție afectează încrederea oamenilor în autorități
Majoritatea judecătorilor consideră că menținerea în funcție a unei persoane aflate încă în perioada interdicției produce o „alterare gravă” a integrității mandatului și afectează încrederea cetățenilor în autorități.
Legea ar pune astfel capăt acestei situații și ar reda „credibilitatea” funcției sau mandatului, fără a modifica retroactiv sancțiunea stabilită potrivit legislației anterioare.
Practic, CCR nu analizează noua măsură doar din perspectiva drepturilor titularului, ci pune în balanță și imaginea, autoritatea și standardul de integritate al funcției publice.
Ce se întâmplă cu persoanele care au deja decizii definitive
Articolul X, validat de CCR, se aplică persoanelor în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv înaintea intrării în vigoare a legii, dacă termenul de trei ani al interdicției nu s-a împlinit.
Funcția, demnitatea publică sau mandatul acestora vor înceta de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
În cazul persoanelor pentru care constatarea definitivă intervine după intrarea în vigoare, mandatul sau funcția încetează la data la care raportul ANI ori hotărârea judecătorească rămâne definitivă.
Conflictul de interese în cazul Fritz, stabilit definitiv după ce i s-a respins recursul. Dominic Fritz intră, în principiu, în prima categorie. Conflictul său de interese a fost stabilit definitiv după ce Înalta Curte i-a respins recursul în 18 iunie 2026.
Măsura nu produce însă efecte imediat. Parlamentul trebuie mai întâi să elimine prevederile declarate neconstituționale, după care legea va reveni la promulgare și va fi publicată în Monitorul Oficial. Abia de la intrarea sa în vigoare începe să curgă termenul de 30 de zile.
Fritz a afirmat că, dacă legea va fi promulgată, mandatul său va înceta pentru „lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea” și a anunțat că va sesiza CEDO. Ilie Bolojan a vorbit, la rândul său, despre schimbarea regulilor „după ce jocul s-a încheiat”. De asemenea, conducerea USR și mai mulți lideri PNL au susținut că încetarea unui mandat pentru o faptă produsă înaintea intrării în vigoare a noii legi reprezintă o sancțiune retroactivă. Majoritatea judecătorilor CCR a respins însă această interpretare.
