Premierul interimar Ilie Bolojan a spus vineri, în cadrul unei conferințe de presă la Guvern, că propune încheierea unui pact politic, o „înțelegere politică” valabilă în următorii ani, pentru a implementa măsuri în sectorul energetic, „în așa fel încât să vedem cu adevărat rezultate serioase”.
„În domeniul energetic, pe lângă faptul că trebuie să răspundem la crize – ceea ce facem în această perioadă -, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și, în general, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă. Ceea ce am observat în această perioadă a mandatului meu de prim-ministru este un efect al lipsei unei strategii în acest domeniu în anii trecuți, lipsa investițiilor, fuga de răspundere și delăsarea în multe locuri, precum și politici de personal care nu au promovat competența și rezultatele.
Pentru a corecta aceste probleme, este necesar să facem măsuri pe care le-am subliniat anterior, dar le voi puncta din nou, pentru că, pentru ca acestea să devină realitate, e nevoie de un pact politic, de o înțelegere care să fie menținută cel puțin câțiva ani, pentru a vedea rezultate serioase”, a afirmat Bolojan, de la Palatul Victoria, după ședința de Guvern din vineri, 14 august.
Bolojan: „Atunci vom avea, într-adevăr, energie fără crize”
Premierul interimar consideră că un astfel de pact politic ar trebui discutat la începutul sesiunii parlamentare din această toamnă.
„Acestea sunt niște elemente de bază pe care, dacă avem înțelepciunea să le susținem consecvent în anii următori, începând cu anul viitor, situația în sistemul energetic se va îmbunătăți substanțial, deoarece vor intra capacități de producție noi în funcțiune, vom reduce dezechilibrele prin creșterea capacităților de stocare, atât prin investiții publice, cât și private, și printr-un management mai bun al marilor companii din sectorul energetic, vom avea mai multă performanță în sistem.
Acestea sunt elementele de bază ale unui pact pentru energie pe care, în această toamnă, după reînceperea sesiunii parlamentare, cred că trebuie să-l discutăm serios. Iar acolo unde sunt necesare modificări legislative, nu este important cine le propune sau cine își asumă paternitatea, ci să fie puse în practică, să avem predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficiență în sistem, iar atunci vom avea, într-adevăr, energie fără crize și un preț cât mai decent pentru cetățeni și companii”, a adăugat Bolojan.
Ce se întâmplă după oprirea Grupului 2 de la Cernavodă
În aceeași conferință de presă, premierul interimar a explicat că, începând de săptămâna viitoare, va fi pusă în funcțiune centrala pe cărbune de la Rovinari, pentru a acoperi deficitul de energie cauzat de deconectarea Grupului 2 de la Cernavodă. „Pe fondul scăderii debitelor Dunării, ieri (joi-n.red.) a fost scos din producție și Grupul 2 de la Cernavodă. Astfel, cei 600 de megawați pe care îi pierdem din producția sa urmează să fie înlocuiți. Împreună cu Dispecerul Energetic Național, am luat măsuri pentru a asigura funcționarea normală, în condiții de criză, a sistemului energetic. Acest deficit suplimentar va fi acoperit din surse fotovoltaice și eoliene, din intrarea în producție, începând de săptămâna viitoare, a grupului de rezervă de la Rovinari, ceea ce va acoperi aproape jumătate din deficit, precum și din importuri și din producția suplimentară a hidrocentralelor din România, gestionate de Hidroelectrica. Din toate datele disponibile, sistemul nu are probleme de funcționare”, a mai afirmat Bolojan.
De asemenea, șeful interimar al Executivului a vorbit și despre proiectul Bala 2, prin care se dorește creșterea debitului apei către centrala nucleară de la Cernavodă. „Un element esențial este legat de producția nucleară. Am văzut consecințele lipsei unui debit de apă adecvat la Cernavodă pentru răcirea centralei. Așadar, menținerea în funcțiune a Centralei de la Cernavodă și dezvoltarea Grupurilor 3 și 4 reprezintă o direcție strategică.
În acest sens, trebuie să implementăm proiectul care are studii de fezabilitate finalizate de opt ani, are toate avizele necesare, inclusiv cele de mediu – pentru a fi totul cât se poate de clar – și să aprobăm indicatorii tehnico-economici pentru 2024, care, printre alte obiective, preconizează creșterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă, astfel încât debitul actual să fie aproape dublat, asigurând nu doar cantitatea de apă necesară pentru Grupurile 1 și 2, ci și pentru 3 și 4. Nu putem discuta despre proiectele 3 și 4 fără realizarea acestei lucrări”, a declarat premierul.
Despre centralele de la Iernut și Mintia
De asemenea, Bolojan a menționat că vineri dimineața a avut loc prima ședință a unui comitet interministerial, format din experți de la toate autoritățile implicate, cu scopul de a verifica din nou acest proiect.
Prim-ministrul interimar a mai subliniat că o altă direcție în domeniul energetic o constituie finalizarea investițiilor la centralele de la Iernut și Mintia.
„Am convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârșitul acestui an, centrala de la Iernut să înceapă să injecteze primele cantități de energie în Sistemul Energetic Național, iar centrala de la Mintia, privată, are un termen pentru intrarea în probe în perioada următoare, începând din luna septembrie, conform unui grafic convenit cu cei doi furnizori majori: Transgaz, care asigură gazul, și Transelectrica, care se ocupă cu livrarea energiei din centrală către consumatori. Cele două centrale au o capacitate semnificativă, care, în producție normală, va depăși 1.500 de megawați și va reprezenta practic 20%, peste 20%, din energia necesară Sistemului Energetic Național.
Toate proiectele legate de centrale pe gaz trebuie susținute, pentru a avea, în orele de seară, producători capabili să intre în funcțiune; sau în perioada rece de iarnă, când aceste surse sunt vitale”, a mai menționat Ilie Bolojan.
