Colesterolul crescut poate evolua fără manifestări evidente, deși valorile ridicate afectează treptat vasele de sânge și favorizează apariția bolilor cardiovasculare. Din acest motiv, rezultatele analizelor trebuie interpretate în ansamblu, în funcție de profilul lipidic, vârstă și starea generală de sănătate. Dr. Claudia Manea-Mahu, medic primar gastroenterologie și medicină internă, a explicat care sunt diferențele dintre colesterolul „bun” și cel „rău”, ce niveluri reprezintă un semnal de alarmă și prin ce măsuri poate fi redus riscul cardiovascular.
Medicii recomandă verificarea periodică a colesterolului, deoarece prevenția și depistarea timpurie a dezechilibrelor pot diminua riscul de complicații și necesitatea unor intervenții ulterioare.
Ce este colesterolul
„Colesterolul este o substanță grasă esențială pentru organism, implicată în formarea membranelor celulare, producerea anumitor hormoni și sinteza vitaminei D. Pentru a circula prin sânge, acesta se leagă de proteine, formând particule numite lipoproteine, care îl transportă între ficat și țesuturi.
Principalele tipuri de colesterol
În funcție de modul în care este transportat în organism, sunt urmărite trei tipuri de colesterol, fiecare având un rol diferit.
- LDL-colesterolul („colesterolul rău”) transportă această substanță de la ficat către celulele organismului. Atunci când nivelul LDL este prea ridicat, excesul se poate depune în pereții arterelor și poate contribui la formarea plăcilor de aterom, proces numit aterogeneză. În timp, aceste depuneri pot îngusta arterele și pot îngreuna circulația sângelui.
- HDL-colesterolul („colesterolul bun”) contribuie la transportarea surplusului din țesuturi și pereții vaselor către ficat, unde este metabolizat și eliminat. Din acest motiv, valorile sale sunt evaluate în contextul riscului cardiovascular general.
- Trigliceridele nu reprezintă un tip de colesterol, ci o altă categorie de grăsimi prezente în sânge și una dintre principalele forme prin care organismul stochează energia. Nivelurile crescute pot fi asociate cu un risc cardiovascular mai mare, în special atunci când apar împreună cu alte modificări ale profilului lipidic.”, a explicat Dr. Claudia Manea-Mahu, medic primar gastroenterologie și medicină internă
Care sunt valorile normale ale colesterolului
„Valorile colesterolului pot varia în funcție de laborator și de metoda utilizată pentru efectuarea analizelor. În cazul colesterolului total, o valoare de până la aproximativ 200 mg/dL este considerată, în general, de referință pentru populația generală. Totuși, evaluarea riscului cardiovascular nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe această valoare.
Medicul analizează întregul profil lipidic, care include LDL-colesterolul, HDL-colesterolul și trigliceridele. În funcție de situația pacientului, pot fi luate în calcul și alte investigații, precum lipoproteina(a) și apolipoproteina B, alături de ceilalți factori de risc cardiovascular.
De aceea, o valoare a colesterolului total ușor peste limita de referință a laboratorului nu înseamnă automat că pacientul are un risc cardiovascular crescut. Rezultatele trebuie interpretate în contextul stării generale de sănătate, al vârstei, al antecedentelor medicale și al celorlalți factori de risc. În cazul unei persoane tinere, de exemplu, stresul poate contribui uneori la creșterea valorilor colesterolului, chiar și atunci când aceasta are o alimentație echilibrată și este atentă la nutriție.”, a adăugat specialistul
Când devin îngrijorătoare valorile
„Ca reper general, putem considera că de la 200 mg/dL în sus, colesterolul total este crescut, însă această valoare trebuie interpretată în contextul întregului profil lipidic. Atunci când avem un LDL-colesterol crescut, un HDL scăzut sau valori mai mari ale anumitor apolipoproteine, riscul poate fi mai important, în special în cazul persoanelor care fumează sau sunt supraponderale. În astfel de situații, este recomandată intervenția prin măsuri de prevenție, precum adoptarea unei alimentații echilibrate, un stil de viață sănătos și activitate fizică regulată.
Colesterolul crescut în sarcină și la copii: când este normal și când necesită evaluare medicală
În timpul sarcinii poate apărea o creștere a colesterolului, inclusiv o hipercolesterolemie asociată sarcinii, care poate fi reversibilă ulterior. În această perioadă, abordarea este diferită, iar accentul poate fi pus pe alimentație și pe un regim echilibrat, cu limitarea excesului de grăsimi, fără a trata automat această creștere ca pe o hipercolesterolemie obișnuită.
Și în cazul copiilor pot fi întâlnite valori crescute ale colesterolului. Alimentația bogată în produse ultraprocesate poate contribui la apariția unor astfel de modificări. În aceste situații, este important ca părinții să acorde atenție alimentației copilului și să încurajeze activitatea fizică și practicarea sportului.”, a mai explicat sursa Digi24.ro
Care sunt principalii factori care pot duce la creșterea colesterolului
„Pe lângă alimentația dezechilibrată, există mai mulți factori care pot influența nivelul colesterolului și metabolismul grăsimilor din organism. Unul dintre cei mai importanți este sedentarismul. Chiar și atunci când o persoană are o alimentație relativ echilibrată, lipsa activității fizice poate avea un impact negativ asupra profilului lipidic. Stilul de viață actual favorizează tot mai mult sedentarismul prin timpul îndelungat petrecut la birou, în mașină sau în fața ecranelor.
Un alt factor important este obezitatea, în special un indice de masă corporală crescut, care poate afecta metabolismul lipidelor. De asemenea, fumatul și consumul de alcool pot avea efecte negative asupra sănătății vaselor de sânge și pot influența profilul lipidic.
Există și o componentă genetică. Hipercolesterolemia familială este o afecțiune ereditară în care nivelul colesterolului, în special al LDL-colesterolului, poate fi foarte crescut și poate necesita evaluare și tratament medical.
Printre acestea se numără diabetul zaharat, unele boli renale și tulburările hormonale. De exemplu, în cazul hipotiroidismului, valorile colesterolului pot crește.
Un alt factor important pentru sănătatea organismului este somnul, care contribuie la regenerarea celulară, echilibrul hormonal și buna funcționare a sistemului imunitar. În general, adulții au nevoie de șapte-opt ore de odihnă, însă necesarul poate varia în funcție de vârstă și de particularitățile fiecărei persoane.
La fel de importantă ca durata este calitatea somnului, inclusiv timpul petrecut în fazele profunde. Primele ore de odihnă, în special cele de dinaintea miezului nopții, au un rol important în refacerea organismului. Prin urmare, un număr suficient de ore nu garantează întotdeauna o odihnă corespunzătoare, iar o persoană se poate trezi obosită chiar și după o noapte întreagă.”, a explicat medicul gastroenterolog
Colesterolul mărit nu dă simptome: Cum poate fi depistat
„Colesterolul mărit, de cele mai multe ori, nu provoacă simptome, motiv pentru care este descoperit frecvent în urma unor analize de sânge efectuate în cadrul unui screening de rutină.
De aceea, este important ca valorile colesterolului să fie monitorizate periodic, inclusiv atunci când persoana se simte bine. Prevenția este esențială, deoarece un colesterol crescut poate evolua fără semne evidente și poate contribui, în timp, la apariția unor probleme cardiovasculare.
Atunci când colesterolul este crescut, medicul trebuie să evalueze pacientul în ansamblu și să identifice eventualii factori de risc sau afecțiuni asociate. În anumite situații, valorile crescute pot fi asociate cu boli metabolice, hepatice, endocrine sau cardiovasculare. De aceea, nu este suficient să tratăm doar valoarea colesterolului, ci trebuie identificată și cauza acesteia.”, a adăugat specialistul
Cât de frecvent trebuie monitorizate valorile colesterolului
„În mod normal, analizele pot fi efectuate cel puțin o dată pe an, însă frecvența monitorizării depinde de starea de sănătate și de factorii de risc ai fiecărui pacient.
Nu trebuie însă să așteptăm până la următorul control anual dacă apar simptome persistente sau o stare generală modificată. Dacă avem, de exemplu, o stare de oboseală care persistă sau alte manifestări care ne îngrijorează, este recomandat să ne adresăm din nou medicului. Printr-un set de analize și investigații de rutină pot fi identificate atât modificările colesterolului, cât și eventualele afecțiuni asociate.
Cum trebuie să ne pregătim pentru analize
Înainte de efectuarea analizelor, este important să respectăm recomandările medicului sau ale laboratorului. În anumite situații, se poate recomanda evitarea alimentelor foarte grase cu 24-48 de ore înainte de recoltare, pentru a nu influența rezultatele profilului lipidic. În ziua recoltării, în cazul în care medicul sau laboratorul recomandă efectuarea analizelor pe nemâncate, nu trebuie consumate alimente înainte de recoltare. Apa poate fi consumată, dacă nu există alte indicații medicale.
Pregătirea pentru analize poate varia în funcție de investigațiile solicitate, astfel că recomandările primite de la medic sau laborator trebuie urmate cu prioritate.”, a explicat pentru Digi24.ro medicul gastroenterolog
Ce complicații poate avea colesterolul crescut
„Un colesterol crescut nu trebuie privit izolat. Valoarea obținută la analize oferă o informație importantă, dar aceasta trebuie interpretată împreună cu celelalte rezultate și cu starea generală a pacientului.
Un profil lipidic modificat poate determina medicul să recomande și alte investigații, prin care să fie identificați factori de risc sau eventuale afecțiuni asociate. În acest fel, pot fi descoperite și tratate la timp probleme care nu se manifestă neapărat prin simptome.
Hipercolesterolemia este numită uneori „ucigașul tăcut”, tocmai pentru că poate evolua fără simptome și poate fi descoperită abia atunci când apar complicații cardiovasculare grave, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
În unele cazuri, pot apărea și depozite de grăsime la nivelul pielii, numite xantoame sau xantelasme, care pot reprezenta un semn al unor tulburări ale metabolismului lipidic și necesită evaluare medicală.”, a mai adăugat specialistul
Cum poate fi scăzut colesterolul
„În managementul hipercolesterolemiei, primul pas îl reprezintă schimbarea stilului de viață. Alimentația trebuie adaptată, cu reducerea consumului de carne grasă și alimente prăjite și includerea unor surse de fibre, în special fibre solubile. Printre alimentele care pot face parte dintr-o alimentație echilibrată se numără ovăzul, leguminoasele, nucile, merele, avocado și legumele.
Un alt element important este activitatea fizică regulată. Chiar și mersul pe jos, practicat zilnic, poate contribui la îmbunătățirea stilului de viață și la controlul factorilor de risc cardiovascular.
Renunțarea la fumat și menținerea unei greutăți corporale adecvate sunt, de asemenea, importante în reducerea riscului cardiovascular.
În ce situații poate fi recomandat tratamentul medicamentos
În anumite situații, schimbarea stilului de viață nu este suficientă, iar medicul poate recomanda tratament medicamentos pentru scăderea colesterolului și a altor grăsimi din sânge. Decizia privind inițierea tratamentului și alegerea medicamentelor aparține medicului și depinde de nivelul colesterolului, riscul cardiovascular și eventualele boli asociate.
La pacienții care prezintă deja afecțiuni cardiovasculare sau alți factori de risc importanți, tratamentul medicamentos poate fi început concomitent cu modificarea stilului de viață, în funcție de evaluarea medicului.”, a conchis sursa Digi24.ro
