Ce patru dovezi sugerează că drona prăbușită la Galați reprezintă o agresiune deliberată din partea Moscovei? Analiză.

O dronă Geran-2 a căzut peste un bloc din Galați în noaptea de 28 spre 29 mai

În noaptea de 28 spre 29 mai 2026, o dronă Geran-2, de fabricație rusească, a lovit un bloc de locuințe din Galați, provocând un incendiu, distrugând un apartament și rănind două persoane. Forțele de ordine s-au deplasat de urgență la fața locului și au intervenit. Locatarii blocului au fost evacuați de urgență, iar familia rănită a fost spitalizată.

Incidentul a generat o reacție publică intensă și a ridicat întrebări despre o posibilă intenție premeditată din partea Rusiei.

Conform declarațiilor președintelui Nicușor Dan, drona rusească a fost folosită în timpul unui atac al Rusiei în Ucraina. Pe parcurs, drona ar fi fost lovită de sistemele de apărare de peste graniță, iar traiectoria i-a fost modificată și ar fi ajuns în România, provocând incidentul din Galați.

Președintele Nicușor Dan a explicat că „responsabilitatea” în cazul dronei de la Galați „aparține Rusiei”

Inițial, în timpul conferinței de presă susținută la Galați, Nicușor Dan a explicat că traseul dronei rusești care a ajuns în România din Ucraina a fost modificat în timpul atacului, după ce aparatul de zbor a fost lovit de apărarea ucraineană.

Ulterior, Nicușor Dan a transmis, printr-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, că analiza tehnică realizată de experții români indică faptul că drona care s-a prăbușit la Galați este un model Geran-2 de origine rusească. Președintele Nicușor Dan anunța, la acel moment, că drona care a căzut la Galați este de origine rusească.

Totodată, șeful statului a prezentat elementele și probele care, potrivit acestuia, susțin fără echivoc această concluzie.

În weekend, președintele a vorbit despre incidentul din Galați în cadrul unui interviu acordat BBC, subliniind că „întreaga responsabilitate pentru incidentul grav în care doi cetățeni români au fost răniți revine Rusiei”.

„Am avut o dronă rusă, Geran-2, plecată din Rusia, parte dintr-un roi de 43 de drone, dintre care doar una a ajuns pe teritoriul României. Cunoaștem traiectoria și pe unde a trecut prin Ucraina, cunoaștem pe unde a intrat în România”, a explicat președintele Nicușor Dan.

Ce a spus ministrul Apărării despre ipotezele privind drona care a căzut pe blocul din Galați

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că nu există dovezi privind devierea intenționată a dronei rusești care s-a prăbușit în Galați. Într-un interviu acordat Digi24, oficialul a subliniat că ipotezele legate de pierderea comunicației sau direcționarea dronei nu pot fi confirmate.

„Că ea a fost direcționată intenționat, că și-a pierdut comunicația e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o știm”, a declarat Miruță.

Pentru a clarifica circumstanțele incidentului, ministrul a menționat că instituțiile abilitate lucrează la analizarea epavei.

„Probabil că există posibilitatea de a se face și expertiză balistică asupra componentelor sau probabil că Serviciul Român de Informații sau cine s-a ocupat de bucata asta are astfel de informații”, a adăugat Radu Miruță.

Ministrul a sugerat că dezbaterea publică despre devierea dronei ar putea fi o „fentă”, menită să distragă atenția de la problemele reale.

„Este o fentă în spațiul public, este o încercare de dezbatere a unui subiect care are mult mai puțină importanță”, a spus oficialul.

Totodată, el a explicat că multe dintre dronele ajunse anterior pe teritoriul României prezentau urme de gloanțe, o posibilitate luată în calcul și pentru acest caz.

În analiza realizată de Spotmedia.ro și citată mai sus sunt prezentate patru argumente care ar putea indica faptul că traseul dronei care a ajuns la Galați ar fi fost stabilit încă de la lansarea atacului.

Principalul argument este repetarea incidentului, chiar în aceeași zonă a țării. Este adus în discuție incidentul din 25 aprilie, tot de la Galați, atunci când bucăți dintr-o dronă au căzut în zona localității, provocând avarii minore la o anexă gospodărească.

Ce spun experții despre traiectoria rectilinie a dronei

Traiectoria dronei lansată de Rusia în Ucraina este cel de-al doilea argument care ar putea indica faptul că atacul a fost premeditat. Radu Hossu, corespondent de război, sugerează că traseul său indică o țintire directă a teritoriului românesc.

„Dronele Geran-2 care ajung în zona Reni, Izmail, Odesa au, de cele mai multe ori, până în apropierea țintei, o traiectorie rectilinie. De ce? Pentru că au fost lansate din Feodosia, din Crimeea sau din Rostov-pe-Don. Deci zboară drept deasupra Mării Negre. Nu există apărare antiaeriană în Ucraina în zona respectivă. Și ajung destul de aproape”, a declarat Radu Hossu, pentru sursa citată mai sus.

Lipsa urmelor de gloanțe ar putea combate ipoteza potrivit căreia drona a fost lovită în Ucraina

Lipsa urmelor de gloanțe de pe suprafața dronei este cel de-al treilea argument invocat în analiză. Imaginile publicate de Administrația Prezidențială nu relevă urme de gloanțe sau alte semne de intervenție asupra dronei, ceea ce susține teoria unei traiectorii premeditate.

În acest context, Vladimir Putin a susținut că drona ar fi fost deviată de forțele ucrainene, o afirmație care contrazice înregistrările martorilor oculari și analiza traiectoriei dronei.

În ultimele zile, reacțiile Kremlinului au fost din ce în ce mai numeroase, iar analiștii sugerează că Rusia ar putea încerca să provoace o escaladare a conflictului în spațiul NATO.

„Putin încearcă să arate vulnerabilitatea unui stat membru NATO”, au comentat analiștii pentru sursa citată mai sus. Totodată, presa rusă a mințit referitor la incidentul petrecut la Galați cu drona care a căzut și a distrus apartamentul în care se aflau două persoane.

Reacții internaționale la incidentul cu drona de la Galați

Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Italia și Spania trimit trupe suplimentare în România, iar oficialii din Marea Britanie și Ucraina și-au exprimat îngrijorarea față de acest incident.

Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a condamnat ferm violarea spațiului aerian al României și a atras atenția asupra riscurilor grave pentru securitatea cetățenilor români.

„Acest incident reprezintă o escaladare serioasă a securității regionale”, a transmis aceasta.

În lipsa unor dovezi clare care să susțină teoria devierii, poziția autorităților române rămâne ambiguă, însă specialiștii avertizează că aceste incidente ar putea semnala o schimbare periculoasă în strategia Rusiei față de NATO.