Partidele ar putea fi înregistrate sau dizolvate prin hotărârea Autorității Electorale Permanente (AEP), și nu prin decizie a Tribunalului, cum este în prezent. Aceasta este doar una dintre noile reguli propuse de instituția condusă de Adrian Țuțuianu, ex-PSD, care a prezentat vineri un proiect de lege a partidelor.
Actul normativ pus în dezbatere publică de AEP schimbă regulile în cazul partidelor politice, de la înființare la desființare, dând Autorității puteri sporite, față de legislația actuală.
Noile condiții de înregistrare și dizolvare a partidelor
Un partid ar putea fi înființat legal dacă are 100 de membri fondatori, nu 3 câți sunt necesari în prezent. Actele ar urma să se depună la Autoritatea Electorală Permanentă care, potrivit proiectului, va avea „completuri” de cinci, formate din angajați ai instituției, care vor decide asupra cererii. În acest moment, completurile sunt structuri specifice instanțelor de judecată, iar completurile de cinci sunt doar la Curtea Supremă.
Potrivit proiectului de lege, AEP are putere de a hotărî dizolvarea unui partid politic, pentru inactivitate sau dacă constată, în urma unei sesizări sau din oficiu, că:
- scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;
- realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite ori contrare ordinii publice;
- partidul politic urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul politic ale acestuia;
- partidul politic constituie structuri după criteriul locului de muncă sau desfăşoară în mod grav ori repetat activităţi politice la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, cu încălcarea prezentei legi;
Motivele de inactivitate pentru care AEP poate constata dizolvarea unui partid sunt, potrivit proiectului de lege:
- nu a ţinut nicio adunare generală timp de 4 ani (în prezent 5 ani -n.r)
- nu are organe statutare de conducere sau acestea nu au fost alese ori reînnoite potrivit statutului;
- timp de un an;
- nu mai are sediu central ori nu a actualizat datele privind sediul central timp de un an;
- nu a actualizat datele privind conducerea partidului politic timp de un an;
- nu a depus situaţiile financiare anuale timp de 2 ani consecutivi;
- nu s-a putut efectua controlul finanţării partidului politic timp de 2 ani consecutivi;
- nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţă, la două scrutine succesive organizate la termen;
- dacă în termen de cel mult 6 luni de la intrarea în vigoare legii, partidele politice şi alianţele politice nu procedează la modificarea şi completarea statutului, programului politic ori protocolului de asociere, după caz, pentru punerea acestora în acord cu dispoziţiile legii.
Legislația din acest moment prevede că înregistrarea unui partid se face de către Tribunalul București, iar dizolvarea se face tot pe cale judecătorească.
Partidele deja înființate riscă dizolvarea
Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat că legea ar urma să intre în vigoare la trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial.
Partidele care deja sunt înființate au termen de șase luni să-și modifice actele constitutive, în caz contrar riscând dizolvarea.
„Am stabilit că legea intră în vigoare în termen de trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial pentru a da posibilitatea tuturor partidelor politice să o cunoască, să o înţeleagă, să decidă ce au de făcut. Evident, în termen de şase luni în cadrul căruia partidele politice existente trebuie să îşi actualizeze actele constitutive pentru a răspunde cerinţelor noii reglementări. Aşteptăm cu interes poziţiile oficiale, v-am spus că am avut discuţii informale cu reprezentanţii unor partide politice, aşteptăm poziţiile oficiale ale partidelor. Vom comunica acest proiect de lege tuturor partidelor politice parlamentare în cursul zilei de astăzi şi îl vom pune în transparenţă tot în cursul zilei de astăzi în aşa fel încât orice persoană interesată să ne poată comunica puncte de vedere, să facă propuneri de modificare”, a arătat Adrian Ţuțuianu.
