Ce este, de fapt, un curent rip
Curenții rip sunt doar unul dintre tipurile de curenți periculoși care pot apărea în apropierea țărmului. Sunt însă suficient de periculoși și suficient de răspândiți încât cercetătorii să îi studieze inclusiv pe litoralul românesc. Universitatea din București a identificat astfel de curenți în mai multe zone turistice, printre care Eforie Nord, Costinești, 2 Mai, Jupiter-Venus și Saturn.
Cel mai simplu mod de a-i înțelege este să ne imaginăm ce se întâmplă cu apa adusă permanent spre plajă de valuri. Valurile împing cantități mari de apă spre țărm. Apa aceea trebuie apoi să se întoarcă în larg. Uneori se întoarce pe o suprafață mare, fără să creeze probleme deosebite. Alteori însă, forma fundului mării, bancurile de nisip și valurile fac ca apa să găsească o „ieșire” îngustă. O cantitate mare de apă începe atunci să curgă spre larg printr-un culoar relativ îngust. Acesta este curentul rip.
National Weather Service îl descrie ca pe un flux puternic și concentrat de apă care pleacă din apropierea țărmului, traversează zona în care se sparg valurile și se îndreaptă spre larg. Poate apărea pe aproape orice coastă unde există valuri care se sparg. De aici vine și comparația cu un „râu în mare”: apa din jur se mișcă predominant spre plajă odată cu valurile, iar pe un culoar relativ îngust există un flux care se deplasează în sens opus.
Curentul rip nu te trage la fund. Te duce în larg
Una dintre cele mai periculoase idei greșite despre curenții rip este că aceștia „te trag sub apă”. Dar fix asta nu se întâmplă. NOAA explică faptul că un curent rip transportă înotătorul departe de țărm, nu spre fundul mării. Rip-ul este diferit și de fenomenul numit „undertow”, adică mișcarea de întoarcere a apei aproape de fund.
Problema cea mai mare apare în momentul în care persoana își dă seama că se îndepărtează de plajă, iar reacția instinctivă este aproape întotdeauna aceeași: să înceapă să înoate cât poate de tare direct spre mal. Și exact aceasta poate fi greșeala fatală.
De ce nu trebuie să înoți direct spre plajă
Dacă înoți direct spre mal, într-un curent rip, poți ajunge să înoți exact împotriva fluxului de apă. Este asemănător cu încercarea de a urca un râu care curge foarte repede. NOAA arată că un curent rip obișnuit poate avea viteze de aproximativ 0,3-0,6 metri pe secundă, iar în cazuri extreme au fost măsurate viteze de aproximativ 2,4 metri pe secundă, adică aproape 8,8 km/h. Cele mai puternice astfel de curente pot atinge viteze comparabile cu cele ale celor mai rapizi înotători olimpici.
Chiar și pentru cineva care știe să înoate foarte bine, lupta împotriva unui asemenea flux înseamnă consumarea rapidă a energiei. În acel moment, adevăratul pericol devine epuizarea. Persoana încearcă tot mai disperat să înainteze, vede că malul nu se apropie, intră în panică, respiră haotic și obosește. Valurile complică și mai mult situația, iar curentul nu trebuie să îl tragă sub apă pentru ca situația să devină mortală.
Cum scapi dintr-un curent rip
Primul lucru este și cel mai greu: să nu intri în panică și să nu lupți direct cu apa. National Weather Service recomandă înotul paralel cu țărmul, nu direct către el. Ideea este să ieși lateral din culoarul prin care apa curge spre larg. După ce nu mai simți că ești transportat spre exterior, te poți întoarce spre plajă, de preferat în diagonală și folosind valurile în avantajul tău. Este esențial să înțelegem de ce această tehnică funcționează.
Curentul rip nu ocupă întreaga mare. Este un culoar. NOAA arată că mulți astfel de curenți au o lățime mai mică de aproximativ 25 de metri, deși dimensiunea lor poate varia considerabil. În loc să încerci să învingi curentul pe direcția lui cea mai puternică, încerci să ieși prin lateral. Dacă nu reușești să înoți sau simți că începi să obosești, recomandarea oficială este să plutești sau să calci apa calm, pentru a-ți păstra energia, să ridici mâna și să strigi după ajutor.
De ce uneori locul în care marea pare mai liniștită poate fi periculos
Un curent rip nu arată întotdeauna ca o zonă violentă, cu valuri uriașe. Uneori poate fi exact invers. National Weather Service recomandă să fie urmărite golurile din linia valurilor care se sparg. Între două zone pline de spumă și valuri poate exista o porțiune aparent mai liniștită sau mai întunecată. Aceasta poate fi chiar zona prin care apa se scurge spre larg.
Alte semne pot fi un culoar de apă cu o textură diferită, nisip, spumă sau resturi care se deplasează vizibil dinspre plajă spre larg ori o diferență de culoare față de apa din jur. Dar niciun turist nu ar trebui să presupună că poate identifica sigur un curent rip doar uitându-se câteva secunde la mare. NOAA avertizează că acești curenți pot fi greu de observat și recomandă ca oamenii să întrebe salvamarul unde există curenți și care este zona sigură pentru înot.
Curenții rip există și în Marea Neagră
Fenomenul nu este specific oceanelor. Curenții rip pot apărea oriunde există condițiile potrivite și valuri care se sparg la țărm. National Weather Service subliniază că aceștia pot exista inclusiv în mări și lacuri mari. În România, o echipă condusă de cercetătorul Florin Tătui, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, a studiat curenții rip de pe litoralul Mării Negre.
Cercetările au identificat zone în care aceștia apar mai des și în anumite condiții, printre care Eforie Nord, Costinești, 2 Mai, Jupiter-Venus și Saturn. Asta nu înseamnă că apa este permanent periculoasă în aceste stațiuni. Curenții depind de starea mării, direcția și energia valurilor, forma plajei și relieful subacvatic și se pot modifica în timp. NOAA arată că există inclusiv curenți rip care apar rapid și își modifică intensitatea într-un interval foarte scurt.
„Rip tide” și curentul rip nu sunt același lucru
Denumirea poate crea o altă confuzie. În limba engleză, curenții rip sunt numiți uneori, incorect, „rip tides”. NOAA atrage atenția că un rip current nu este o maree. Mareele sunt variații pe scară mare ale nivelului mării, produse în principal de atracția gravitațională a Lunii și Soarelui. Curentul rip este o mișcare concentrată a apei spre larg, legată în primul rând de valurile care se sparg și de modul în care apa se întoarce dinspre plajă.
De aceea, faptul că Marea Neagră nu are maree spectaculoase precum Atlanticul nu înseamnă că nu poate avea curenți rip.
Ce faci dacă vezi pe cineva tras în larg
Aici apare o altă situație extrem de periculoasă, și anume instinctul de a sări imediat în apă după persoana aflată în dificultate. NOAA recomandă să fie alertat salvamarul, iar dacă acesta nu este disponibil, să fie cerut imediat ajutor și să i se arunce victimei ceva care plutește. Este interzis ca o persoană neantrenată să intre în apă fără un dispozitiv de flotabilitate. Chiar și salvamarii efectuează astfel de intervenții folosind echipamente de salvare.
În România, dacă nu există salvamar și o persoană este în pericol, trebuie sunat la 112. RNLI recomandă aceeași regulă fundamentală:
- cheamă ajutor
- oferă victimei ceva de care se poate ține
- nu transforma o victimă într-o tragedie cu două victime
Steagul roșu schimbă toate regulile: nu se intră în apă
În tragedia de la Olimp, salvamarii au spus că steagul roșu era arborat atunci când cei trei tineri au intrat în apă. Când steagul este roșu, problema nu mai este dacă ești sau nu un înotător bun. Înseamnă că scăldatul este interzis pentru că starea mării poate pune în pericol inclusiv oameni cu experiență.
Iar acesta este poate cel mai important lucru de reținut despre curenții rip: nu trebuie să fii un înotător slab pentru a avea probleme. Un curent puternic poate fi mai rapid decât poate înota un om, iar încercarea de a-l învinge direct consumă tocmai energia de care ai nevoie pentru a rămâne la suprafață și a ieși din el.
Astfel, regula care poate face diferența este simplă: dacă apa te duce spre larg, nu te lupta cu ea înotând direct spre plajă. Rămâi la suprafață, cere ajutor și, dacă poți înota în siguranță, încearcă să ieși lateral, paralel cu malul.
