O școală primară din satul Vulpășești, comuna Sagna, județul Neamț, riscă să fie închisă în anul școlar 2026–2027, după ce Inspectoratul Școlar Județean Neamț ar fi transmis conducerii unității că nu mai poate funcționa în sistem de dublu simultan
În lipsa unui microbuz școlar, cei 23 de copii – 11 preșcolari și 12 elevi din clasele primare – ar trebui transportați la școala din Sagna, aflată la 5–8 kilometri de locuințele unora dintre familii. Conducerea școlii și Primăria Sagna încearcă să găsească o soluție pentru păstrarea structurii școlare în comunitate.
Situația de la Vulpășești readuce în atenție una dintre cele mai complicate probleme generate de reorganizarea rețelei școlare și de presiunea pentru eficientizarea cheltuielilor din educație: cum poate fi respectată legislația privind numărul de elevi și organizarea claselor fără ca, în comunitățile vulnerabile, copiii să fie cei care suportă efectele reorganizării?
Potrivit Mesagerul de Neamț, la Școala Primară Vulpășești, structură a Școlii Gimnaziale Sagna, învață în prezent copii de vârstă preșcolară și primară. Unitatea funcționează în sistem de dublu simultan, o soluție utilizată în comunitățile în care numărul de elevi nu permite constituirea unor clase distincte pentru fiecare nivel de studiu.
Pentru anul școlar următor, însă, această variantă ar urma să nu mai fie acceptată în forma actuală, iar conducerea școlii a fost informată că structura de la Vulpășești ar trebui închisă.
23 de copii ar trebui să facă naveta la Sagna
Potrivit conducerii Școlii Gimnaziale Sagna, în prezent sunt în evidență 23 de copii, dintre care 11 la grădiniță și 12 la ciclul primar. Numărul ar putea crește până la începutul anului școlar.
Problema nu este însă doar una administrativă. Distanța dintre Vulpășești și școala din centrul comunei, precum și situația economică a familiilor, fac ca transferul copiilor să fie dificil de pus în practică.
Directorul Școlii Gimnaziale Sagna, profesorul Ovidiu Sârghi, spune că unitatea de învățământ încearcă să găsească o soluție împreună cu administrația locală și să solicite Inspectoratului Școlar păstrarea structurilor de la Vulpășești.
„Momentan nu avem nicio soluție decât să ne supunem. Noi încercăm să facem niște demersuri împreună cu domnul primar să salvăm structura noastră de la Vulpășești.”
Directorul atrage atenția că școala are o tradiție îndelungată în comunitate, iar închiderea ei ar putea avea efecte care depășesc simpla reorganizare a claselor.
„Dacă se închide ceva, după aceea e greu să mai redeschizi. Într-adevăr, numărul populației, al elevilor este scăzut, dar noi încercăm la ISJ, printr-un memoriu, să ne păstreze școala acolo, pentru că altfel comunitatea de acolo va decădea”, a explicat Ovidiu Sârghi.
Fără microbuz școlar, transportul copiilor devine principala problemă
În cazul în care elevii ar trebui mutați la Sagna, administrația locală nu dispune în acest moment de un microbuz școlar cu care să asigure transportul.
Există un serviciu de transport local, însă acesta este realizat cu un autobuz privat care deservește atât muncitorii care fac naveta către fabricile din oraș, cât și elevii de gimnaziu.
Conducerea școlii consideră că acest mijloc de transport nu poate reprezenta o soluție adecvată pentru copiii de vârstă mică.
„Nu avem un transport dedicat pe elevi. Vă dați seama cum să urce părintele copilașul de șapte-opt ani în autobuz cu muncitorul de la Lidl?”, a explicat directorul Școlii Gimnaziale Sagna.
Potrivit acestuia, Consiliul Județean Neamț are în derulare un proiect privind achiziția de microbuze școlare, însă până când acestea vor ajunge efectiv la comunitățile care au nevoie de ele, problema de la Vulpășești rămâne nerezolvată.
„Noi când o să avem microbuzul, o să reconfigurăm situația, dar momentan nu avem cu ce să transportăm acești micuți”, a mai spus directorul.
Primarul: „Să pui copii atât de mici să meargă cu autobuzul de transport public nu este o soluție”
Primarul comunei Sagna, Vasilică Roca, susține la rândul său că transportul copiilor cu autobuzul folosit în prezent pentru navetă nu poate fi considerat o alternativă sigură și realistă.
„Să pui copii atât de mici să meargă cu autobuzul de transport public nu este o soluție, pentru că ei nu pot fi în siguranță.”
Edilul atrage atenția și asupra situației financiare a familiilor din Vulpășești, pentru care naveta zilnică a copiilor ar putea însemna costuri suplimentare.
Mulți dintre elevii care frecventează școala din sat provin din familii vulnerabile, iar pentru părinți ar fi dificil să îi însoțească zilnic până la Sagna.
„Părinții nu-și permit să-i însoțească, pentru ei ar fi o cheltuială în plus, abonamentul pe care nu și-l permit. Sunt copii din familii vulnerabile”, a precizat Vasilică Roca.
Primăria nu exclude posibilitatea de a analiza soluții de transport din bugetul local, însă edilul spune că situația financiară a comunei nu permite, în acest moment, asumarea cu ușurință a unor noi cheltuieli.
„Și costurile cu autobuzul să le suportăm din bugetul local ar fi cam greu. N-avem buget local, oamenii nu s-au înghesuit să plătească taxele și impozitele locale, iar bugetul este destul de împovărat, suntem sufocați de cheltuielile administrative”, a declarat primarul.
Școala cere o excepție pentru anul școlar 2026–2027
Atât conducerea unității de învățământ, cât și administrația locală susțin că, cel puțin pentru anul școlar 2026–2027, soluția realistă ar fi păstrarea activității didactice la Vulpășești.
O eventuală reorganizare ar putea fi analizată ulterior, în funcție de evoluția numărului de copii și de asigurarea unei infrastructuri de transport adecvate.
„Noi optăm pentru a rămâne la vechea locație, la Școala de la Vulpășești, cel puțin în acest an școlar. Altfel, nu vedem ca rezolvabilă această problemă”, a transmis primarul comunei Sagna.
Decizia va fi discutată joi în Consiliul de Administrație al școlii
Problema va fi analizată oficial joi, 13 august, în ședința Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale Sagna.
Conducerea unității intenționează să elaboreze un memoriu care să fie transmis Inspectoratului Școlar Județean Neamț, prin care să solicite păstrarea structurii de la Vulpășești.
Argumentele invocate țin atât de numărul copiilor, cât și de distanța până la școala din centrul comunei, lipsa unui microbuz școlar și situația economică a familiilor.
În acest caz, problema depășește însă o simplă raportare statistică privind numărul de elevi.
Între eficientizarea sistemului și realitatea din comunitățile vulnerabile
Reorganizarea rețelei școlare a devenit, în ultimii ani, o necesitate în multe localități în care scăderea populației școlare face imposibilă menținerea unor structuri de învățământ în forma tradițională. Reducerea numărului de copii generează costuri mai mari pentru autorități și pune presiune asupra administrațiilor și unităților de învățământ.
În același timp, situația de la Vulpășești arată limitele unei abordări bazate exclusiv pe cifre.
Pentru un copil dintr-o familie cu posibilități materiale reduse, o școală aflată la câțiva kilometri de casă nu reprezintă aceeași realitate ca pentru un elev care beneficiază de transport școlar și de sprijinul financiar al familiei.
Închiderea unei școli dintr-o comunitate vulnerabilă poate însemna nu doar reorganizarea unor clase, ci și apariția unor bariere suplimentare în accesul la educație.
Iar aici apare paradoxul semnalat chiar de reprezentanții comunității: în timp ce programele europene și naționale urmăresc reducerea abandonului școlar și sprijinirea copiilor din medii vulnerabile, măsurile de eficientizare a sistemului pot produce, în anumite situații, exact genul de dificultăți care îi îndepărtează pe copii de școală.
Cazul de la Vulpășești este, în acest moment, în așteptarea unei soluții. 23 de copii nu sunt doar o cifră într-un plan de școlarizare, iar pentru comunitatea din Vulpășești, păstrarea școlii înseamnă și păstrarea unei instituții care leagă familiile de comunitate.
Decizia finală va depinde de demersurile conducerii școlii, de poziția Inspectoratului Școlar Județean Neamț și de posibilitatea găsirii unei soluții care să respecte atât prevederile legale, cât și realitatea concretă a comunității.
