Băiatul-extraordinar de la patinajul viteză pentru care părinții solicită credite pentru a-i susține cheltuielile.

Visul de aur dintr-o țară fără gheață

A început cu sărituri cu schiurile, a practicat atletism și se deplasa peste tot pe role. În 2017, o antrenoare l-a introdus pe gheață. Astăzi, la 18 ani, Tudor Debu are viteza în sânge și o determinare care impresionează pe oricine îl vede pe pistă.

A ocupat locul 17 la Jocurile Olimpice de Tineret din Coreea de Sud (la proba Mass Start) și locul 25 la general în Cupa Mondială de Juniori, fiind cel mai bine clasat tricolor la masculin la patinaj viteză. Dar dincolo de fiecare sutime de secundă câștigată și fiecare concurs internațional, există o luptă invizibilă: lupta familiei sale cu costurile exorbitante ale unui sport uitat de autorități.

Patinajul viteză pe pistă lungă (long track – 400 metri) este o disciplină extrem de exigentă. În România nu există în prezent niciun patinoar cu pistă de 400 de metri. Pentru antrenamente, Tudor și colegii săi de la singurul club privat de profil din țară (CS iTalent Brașov) trebuie să plece luni de zile în Germania și în alte colțuri ale lumii pentru a participa la competiții de nivel mondial.

Sacrificiul unei mame. Marinela Debu: „Am făcut deseori împrumuturi ca să poată continua”

Pentru Marinela Debu, mama lui Tudor, fiecare sezon înseamnă mii de euro, căutări disperate de sponsori și zeci de cereri trimise la bănci sau companii mari, de unde primește doar răspunsuri politicoase de refuz.

„Când a început cu sportul acesta, nu m-am gândit că s-ar putea să fie vorba de mii de euro în fiecare an. Cel mai mare șoc l-am avut când ne-am dat seama cât costă echipamentul și deplasările. Am făcut deseori împrumuturi atât eu cât și soțul, ca să putem să facem față și ca el să nu abandoneze. Stresul cel mai mare pentru noi ca părinți este legat de partea financiară”, a povestit Marinela Debu, mama campionului.

În plus, pentru patinator, anul acesta este ultimul an de juniorat care coincide și cu examenul de Bacalaureat, ceea ce face ca acest an să fie dificil din toate punctele de vedere.

„Am făcut singură cursul de doping ca să pot să înțeleg cum funcționează lucrurile și să-l protejez. Ei se gospodăresc singuri când merg în pregătire în afară țării. La CS iTalent Brașov, în lipsa unui buget consistent, s-a format în timp o adevărată familie, în care părinții, sportivii și antrenorii se sprijină reciproc pentru ca performanța să poată continua. Atunci când timpul și posibilitățile financiare le permit, un părinte prin rotație îi însoțește pe sportivi pe întreaga perioadă a cantonamentelor și competițiilor din străinătate. Aceasta nu este responsabilitatea unei singure persoane, ci un efort colectiv care ajută la reducerea costurilor și asigurarea alimentației sănătoase și adecvate efortului fizic.” a explicat mama lui Tudor.

„Ne-am dori din suflet să găsim un sponsor pe termen lung, cineva care să aibă încredere în el și să-i ofere acea lejeritate psihologică, să nu ne mai întrebăm în fiecare an dacă ne permitem sau nu să-l trimitem pe gheață,” au precizat părinții lui Tudor Debu.

Familia Debu are credite la bancă, făcute pentru a-și ajuta băiatul să își urmeze visul.

Antrenorul Flavius Valentin Dănilă a recunoscut că: „Ne antrenăm 4 săptămâni pe an pe un patinoar specific de patinaj viteză și mergem să ne “batem” cu sportivi care se antrenează 9 luni pe an.”

Performanțele la nivel mondial ale României vin dintr-un nucleu privat de performanță. Clubul Sportiv CS iTalent Brașov furnizează astăzi 4 sportivi la Lotul Național de Juniori ai României, sub îndrumarea antrenorilor Flavius Valentin Dănilă și Nastasache Andreea.

„Suntem singurul club privat din țară cu astfel de rezultate. Sezonul trecut (2025-2026), dintr-un total de 8 sportivi care au participat la 3 Cupe Mondiale și un Campionat Mondial de Patinaj Viteză, clubul nostru a avut 5 sportivi care au reprezentat România. Pregătirea specifică pe gheață (cele 4 săptămâni) înainte de prima cupă mondială din sezon am desfășurat-o la Inzell – Germania. Inzell este un sat de aproximativ 3000 de locuitori situat la 150 km depărtare de München. Pentru sportivii noștri, acest sat a devenit a doua casă.”

Costurile sunt suportate de părinți. An de an, la începutul fiecărui sezon, le pregătim părinților un plan cu costuri minime, unde mâncarea este pregătită ori de un părinte ori de antrenorul care îi însoțește, preparând ciorbe și feluri principale. Încercăm să menținem un buget redus și să obținem rezultate cât mai bune. Până acum, am reușit să valorificăm fiecare cent cheltuit. Sezonul 2025-2026 ne-a costat 7.500 de euro de sportiv doar pentru 4 săptămâni de pregătire pe gheață, 3 Cupe Mondiale și un Campionat Mondial. Ne antrenăm 4 săptămâni pe gheață și concurăm la Campionate Mondiale cu sportivi care se antrenează 9 luni pe an! Cu toate acestea, am primit aprecieri de la olandezi, americani, coreeni și nemți pentru ceea ce reușim,” a declarat Flavius Valentin Dănilă, antrenor CS iTalent Brașov.

Patinatorul Tudor Debu: „Ne antrenăm pe short track, dar concurăm la long track”

Vara, Tudor se antrenează pe role în Parcul Tractorul din Brașov. Iarna, când intră pe patinoarul din Brașov, pista are doar 111 metri turul, față de cele de 400 de metri pe care concurează la nivel mondial.

„Patinoarul din Brașov are o tură de 111 metri, dar cel pentru patinaj viteză are 400. Pe lângă faptul că distanța e mult mai mică, nu poți antrena cu patinele de long track, trebuie să folosești cele de short track, care au altă tehnică. Practic, ne antrenăm pe short track, dar concurăm la long track.”

„Nu avem medic al lotului sau al clubului. În Germania, înainte de o competiție, am avut o durere cumplită de măsea, și în condițiile în care aveam asigurare medicală, am plătit 300 de euro de urgență la stomatolog. Când ești răcit sau accidentat, te descurci cu antrenorul sau singur.”

„Obiectivele mele la competițiile internaționale sunt să încerc să mă autodepășesc de la concurs la concurs și să-i depășesc pe cât mai mulți din cei care se antrenează acasă, având patinoare și tradiții. Și, normal, să nu fiu bătut de vreo țară care nu are patinoar!” a declarat Tudor Debu.

Campionul are visuri și nevoi, deocamdată neîmplinite: „Am avea nevoie, în primul rând, de un patinoar în România, să ne antrenăm în aceleași condiții ca adversarii noștri și să nu mai fim nevoiți să ne antrenăm printre străini. Visul meu este să particip la Jocurile Olimpice din 2030.”

Maria Coroamă, președinta Federației Române de Patinaj, a declarat că „timp de 8 ani de zile, Federația a fost în dizolvare și lichidare și nu au existat fonduri nici de la Agenție, nici fonduri proprii. Sportivii s-au antrenat la cluburi pe finanțarea părinților. În martie anul acesta am reînființat Federația și o luăm practic de la zero. Președintele, vicepreședinții, secretarul general, toată lumea este voluntar în Federație! Căutăm sponsori, dar finanțările nu vin peste noapte.”

Până la Iulia Sauter, patinajul în România era destul de mort, susține reprezentanta federației. Dar după participarea ei la Jocurile Olimpice, a reintrat în joc și a adus mulți copii pe gheață, la inițiere.

„Fenomenul Iulia Sauter a salvat patinajul. A fost al doilea cel mai urmărit sport pe Eurosport în acest sezon! Iulia este prietena noastră, un om care a decis să reprezinte România și a venit voluntar să ajute copiii la antrenamente, la Brașov.”, a spus Maria Coroamă.

În ciuda neajunsurilor financiare și a absenței infrastructurii, conducerea Federației le transmite tinerilor sportivi români un îndemn cald de a nu-și abandona visul.

„Rugămintea mea pentru Tudor Debu și pentru toți patinatorii aflați astăzi în activitate este să meargă în continuare cu visul pe care îl au din copilărie. Cu siguranță, cât de curând o să reușim să îi ajutăm și din alte puncte de vedere.

Cel mai important este ca sportivii să muncească, să aibă un țel, să aibă un vis. Patinajul în sine este un sport foarte greu, înseamnă foarte multă muncă și accidentările sunt frecvente. Dar atunci când faci ceva ce îți place foarte mult, lucrurile grele nu ți se mai par atât de dificile!” a susținut Maria Coroamă.

Starea patinajului din România: Un sport lăsat pe umerii părinților

Piste inexistente: În România nu există nicio pistă omologată de 400 m. Din acest motiv, Campionatele Naționale ale României la patinaj viteză se organizează în Germania, la Inzell.

Fără sprijin medical: Sportivii din lotul național nu au medic de lot sau kinetoterapeut în deplasări, plătindu-și singuri urgențele din străinătate.

Muncă în regim de voluntariat: Federația reînființată funcționează cu conducere 100% voluntară, căutând sponsori privați într-un mediu economic dificil.

Pericolul de a pierde o generație: Fără sprijin financiar la trecerea spre seniorat, tineri precum Tudor Debu riscă să renunțe la performanță, deși au dovedit că pot fi printre cei mai buni din lume.

Absența sprijinului financiar nu este doar o problemă teoretică, ci o realitate care a curmat deja carierele multor tineri talentați. Când costurile unui singur sezon ajung la mii de euro, mulți părinți se văd nevoiți să spună „stop”, iar România pierde campioni pe bandă rulantă.

Marinela Debu, mama lui Tudor, recunoaște că a văzut de-a lungul anilor tineri de perspectivă care au renunțat la visul lor din lipsa resurselor: „Ei sunt o generație extraordinar de bună acum, de juniori, și dacă nu o să aibă susținerea necesară, unii dintre ei se vor pierde și ar fi păcat… Au mai fost colegi de-ai lui Tudor care nu au vrut să investească și nu au mai putut continua”, a spus Marinela Debu.

Avertismentul este confirmat dramatic de antrenorul CS iTalent Brașov, care explică faptul că neavând un buget, trebuie să modifice planul de pregătire al sportivilor și chiar să anuleze o etapă de pregătire: „La începutul acestui sezon, am trimis părinților planul de pregătire și costurile și am primit răspunsuri că nu mai au de unde să plătească. Sunt familii care au epuizat toate variantele posibile, inclusiv împrumuturi bancare”, a explicat Flavius Valentin Dănilă.

La nivel instituțional, Maria Coroamă admite că blocajul financiar de opt ani al federației a lăsat urme adânci în toate ramurile patinajului românesc:

„Timp de 8 ani de zile Federația a fost în dizolvare și lichidare și nu au existat fonduri nici din partea Agenției, nici fonduri proprii. Prin urmare, sportivii s-au antrenat la cluburi pe finanțarea părinților… Au fost foarte mulți copii din toate cele trei ramuri care au avut de suferit”, a recunoscut președintele Federației Române de Patinaj.

Palmaresul lui Tudor Debu: De la schi la medalii naționale și performanțe istorice la nivel mondial

Pasiunea lui Tudor Debu pentru viteză a început devreme, cu sărituri cu schiurile și atletism, dar din momentul în care s-a urcat prima dată pe patine, în 2017, traiectul său a devenit ascendent. Prima oară a ieșit campion național absolut la doar 11-12 ani și a dominat competițiile din țară, devenind multiplu campion național pe gheață și pe role. La nivel internațional, Tudor a obținut rezultate excepționale pentru o țară fără piste omologate:

● Jocurile Olimpice de Tineret (Gangwon 2024, Coreea de Sud): Locul 17 în lume la proba olimpică de Mass Start (după ce s-a calificat din semifinală de pe locul 4 dintr-o serie de 20 de patinatori).

● Cupa Mondială de Juniori: Locul 25 la general la proba de 3.000 de metri (cea mai bună clasare masculin dintre toți sportivii români), obținută după etapele desfășurate la Milano, Colalbo și Inzell, cu o clasare de top pe locul 24 într-o singură etapă.

● Campionatul Mondial de Juniori: Locul 11 în lume la proba de echipă Team Sprint (alături de colegii săi de club Andrei Nicolae și Andrei Astefanoaie), reprezentând pentru prima dată România într-o astfel de formulă de echipă privată. La probele individuale, s-a clasat pe locul 47 din 52 la 500 de metri și locul 55 din 60 la proba de 1.500 de metri.

Performanțele sale i-au adus singura bursă internațională ISU (International Skating Union) acordată României pentru cel mai bun junior de patinaj viteză din țară pentru sezonul 2025-2026. Acum este pe cale să obțină a doua bursă.

La doar 18 ani, Tudor Debu atinge viteze de peste 50 km/h pe gheață, datorită muncii antrenorilor săi de la CS iTalent Brașov, Flavius Valentin Dănilă și Andreea Nastasache, și eforturilor neobosite ale părinților săi.

Zilele trecute, familia Debu a primit o veste încurajatoare pentru sezonul competițional 2026-2027. Tudor, împreună cu antrenorul său și colegii din Lotul Național de Juniori, toți sportivi ai Clubului Sportiv iTalent Brașov, vor beneficia de sprijin financiar din partea Primăriei Municipiului Brașov pe parcursul sezonului competițional 2026-2027.

„Împreună cu sportivii am muncit mult în ultimii opt ani, iar părinții au făcut sacrificii enorme din punct de vedere financiar. Oficialii clubului au încercat constant să găsească soluții de finanțare, atât în mediul de afaceri, cât și în cadrul instituțiilor locale. Din cauza situației juridice a Federației Române de Patinaj, clubul nostru nu a putut fi afiliat. Acum, cu dizolvarea vechii Federații și înființarea noii federații, Clubul Sportiv iTalent Brașov a fost primul club sportiv afiliat la noua Federație Română de Patinaj.

La concursul de proiecte sportive pentru sezonul 2026-2027, organizat de Primăria Municipiului Brașov, Clubul Sportiv iTalent Brașov a depus un proiect de finanțare pentru sportivii și antrenorul menționați mai sus, iar proiectul a fost declarat câștigător. Astfel, vom beneficia de sprijin financiar pe întreg parcursul sezonului competițional 2026-2027,” a declarat Flavius Valentin Dănilă, antrenorul CS iTalent Brașov. Dacă un patinator român reușește să ajungă pe locul 17 în lume antrenându-se pe role și pe un patinoar de hochei cu o pistă de doar 111 metri, imaginați-vă ce performanțe ar putea realiza dacă ar avea condiții de pregătire comparabile cu cele ale adversarilor săi și dacă mediul privat i-ar fi alături în drumul către Jocurile Olimpice din 2030.

Pentru a înțelege mai bine situația lui Tudor și a colegilor săi de la patinaj viteză, ar fi suficient să transpunem situația într-un alt sport: imaginați-vă un fotbalist care se antrenează pe un teren de minifotbal din cartier, iar apoi este trimis să joace în Champions League. Sau imaginați-vă un înotător care se pregătește într-un bazin de 10 metri și concurează apoi într-un bazin olimpic de 50 de metri. Aceasta este realitatea cu care se confruntă Tudor și colegii săi: se pregătesc în condiții care nu le permit să reproducă specificul probei pe care o practică și apoi concurează împotriva altor sportivi care se antrenează luni întregi pe piste de 400 de metri, exact în condițiile competiției. Totuși, reușesc să fie acolo, printre cei mai buni.